Moara de lemn din 1907 care încă macină porumb şi grâu. „Am luat împrumut ca s-o refac, numai să aud pârâul curgând“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În satul maramureşean Săcel, un localnic de 62 de ani se îndârjeşte să ţină funcţională o instalaţie de morărit construită la începutul secolului al XX-lea, care încă produce făină de grâu sau de porumb, precum şi lână dărăcită.

Una dintre puţinele mori de apă din România, o instalaţie demnă de un muzeu etnografic, funcţionează în curtea unui gospodar din satul maramureşean Săcel, pe nume Dănilă Mecleş (62 de ani).

Agregatul, care foloseşte doar puterea apei şi nu are nevoie de curent electric, a fost cumpărată de bunicul lui Mecleş de la oamenii de afaceri evrei pentru care a lucrat la începutul secolului al XX-lea. Moara, ale cărei componente sunt în totalitate din lemn, a fost construită în 1907, iar mărturie stă o inscripţie scrijelită în lemnul vechi, care atestă anul.

Dănilă Mecleş reprezintă a treia generaţie de morari din familie şi, cel mai probabil, ultima. Maramureşeanul explică de ce este o îndeletnicire pe cale de dispariţie.

„Nu mai e rentabil. Pentru moară trebuie să ai apă aproape, să cadă de la trei metri înălţime, să ai pod, iar o dată la doi-trei ani, vine apa şi mătură tot. S-a întâmplat cel puţin de cinci-şase ori până acum şi am refăcut totul de la zero. În faţa apei nu poate sta nimeni. Când e rupere de nori, aici e teren înclinat şi, când sunt 150 de litri pe metru pătrat, nu ai cum să rezişti în faţa apei. Distruge tot“, explică Dănilă Mecleş, proprietarul instalaţiei. 

„Am luat bani împrumut s-o refac“. Indiferent de câte ori va mai trebui să-şi refacă moara, Dănilă Mecleş spune că nu va renunţa niciodată la ea. „Dacă a trebuit, am luat bani împrumut s-o refac, numa’ să aud apa pe pârâu curgând. Chiar dacă n-am niciun câştig. Ăsta e hobby-ul meu, pasiunea mea“, spune morarul. Şi nu e de mirare că nu vrea să se oprească, pentru că a renunţat la toate visele sale pentru a se ocupa de moara moştenită de la bunicul său. A renunţat la visul de a termina liceul, la planul de a merge la facultate, a renunţat la toate pentru a duce mai departe tradiţia familiei.

„Am făcut zece clase şi am vrut să merg mai departe la liceu şi la facultate. Dar tata m-a chemat să stau lângă el într-o zi de sărbătoare şi să vorbim şi a plâns, a zis că dacă mă duc şi eu, aici totul rămâne ca şi la ceilalţi. Şi m-am legat sufleteşte de părintele meu şi am renunţat la gândul de a pleca la şcoală mai depate. Am avut înclinaţii şi m-aş fi dus în domeniul mineritului sau în domeniul silviculturii, să mă fac inginer, să câştig mai uşor o pâine, dar acum nu-mi pare rău, că am trecut de 62 de ani şi nu uit de unde am plecat. Moşu’ (n.r. – bunicul) a fost morar, tata – morar, şi eu duc mai depate meseria“, povesteşte el emoţionat.

Pe de altă parte, se plânge el, nu poate face faţă tehnologiei moderne, care macină mult mai repede. „Moara la curent macină tot, imediat. Că e grâu, că e porumb, nu e diferenţă. Aici am pietre diferite. Pentru grâu e mai moale, iar pentru mălai e mai tare, e cremene. Sunt pietre aduse de tatăl meu de la 50 de kilometri distanţă“, explică el.

Morăritul, meserie neprofitabilă

Maramureşeanul regretă că nimeni nu mai învaţă meseria de morar. Se lucrează în frig extrem sau în căldură, pentru că la moară nu este aer condiţionat sau încălzire. Din cauza apei care pune în mişcare toată instalaţia, este umezeală în permanenţă. Sunt condiţii de muncă pe care tinerii le evită, în dauna unui loc călduţ la birou, în faţa calculatorului, crede morarul. În plus, la moară banii nu curg gârlă, spre deosebire de apă.

Dănilă Mecleş se mândreşte că a respectat permanent tradiţia, sfaturile şi modul de lucru moştenite de la înaintaşii săi: „Aici n-am folosit niciodată curentul electric. Acum am numai un bec, dar pot folosi lampa. Şi încă un detaliu pentru care tinerii consideră că meseria nu este rentabilă: există doar o perioadă din an în care cererea este mai mare. În restul anului, un economist ar spune că nu este folosită la maximum de eficienţă“.

Instalaţia de dărăcit lână, mânuită de soţie

Moara lui Mecleş, aşa cum o ştie satul, dar şi sutele de turişti care trec anual s-o viziteze, este compusă, practic, din două instalaţii. Una este moara propriu-zisă, la care macină grâu şi mălai, dar acelaşi fir de apă pune în mişcare o altă instalaţie, la fel de veche. Este vorba de mecanismul de dărăcit lână, care se afla sub controlul strict al autorităţilor comuniste, odinioară.

Lâna, după ce este tunsă de pe oi şi spălată, trebuie să fie scărmănată, pentru a putea fi ulterior toarsă. Instalaţia care face lâna pufoasă nu este nici ea mai nouă, datează tot de la începutul secolului trecut, iar soţia lui Dănilă, Titiana Mecleş, spune că s-a ocupat de ea de când „a venit de noră“ la familia Mecleş. „Este foarte greu, dar ne-ar părea rău să nu se mai ocupe nimeni de meseria asta“, spune soţia lui Dănilă Mecleş. Ea îşi mai aminteşte că, pe vremea comunismului, puteau folosi maşina de dărăcit doar o parte din an. „Din luna aprilie ne punea sigiliu pe maşină şi nu mai aveam voie să lucrăm câteva luni, până toamna. Nu aveam voie să lucrăm cu lâna celor care nu-şi dădeau mai întâi, în acel interval, norma la stat“, povesteşte Titiana Mecleş.

image

Maşina de prelucrat lâna, construită în Germania, este în funcţiune tot din 1907. În prima fază, lâna se introduce pe o bandă, printr-un scărmănător numit popular „leagăn“, datorită mişcării asemănătoare cu a unui pătuţ pentru bebeluşi, dar are peste 1.000 de dinţi de oţel care rup lâna şi o fac pufoasă. În cea de-a doua fază, se introduce lâna pe a doua bandă, unde este selectată prin mai mai multe turbine la turaţii foarte mari şi se descarcă pe o dobă, urmând să fie preluată manual, gata pregătită pentru fus. Izvorul Izei este râul care-i pune în mişcare mecanismul, cu ajutorul căruia familia Mecleş reuşeşte, contractată de săteni, să pună pâine pe masă şi să-şi ţină copiii la şcoală.

Mai puteţi citi:

Casa din lemn de peste 100 de ani, salvată de la distrugere prin „nebunia“ unui singur om. A mutat-o şi a recompus-o bucată cu bucată

Baia Mare



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite