Mişcarea Legionară din Maramureş. Cum au incendiat legionarii casele evreilor din Borşa

Mişcarea Legionară din Maramureş. Cum au incendiat legionarii casele evreilor din Borşa

Miscarea Legionara condusa de Zelea Codreanu a avut si adeptii sai in Maramures FOTO:sighet-online.ro

Mişcarea Legionară a existat fără doar şi poate şi în Maramureş. Documentele vremii vorbesc despre campaniile antisemite care au avut loc în Maramureş şi Bucovina în perioada iunie-iulie 1930. Sunt înfiinţate celule legionare în tot judeţul Maramureş, alături de legionari fiind şi preoţi de diferite confesiuni.

Ştiri pe aceeaşi temă

Documentele vremii arată că în anul 1930 Căpitanul (Corneliu Zelea Codreanu) primeşte o delegaţie din Maramureş compusă din preotul Ion Dumitrescu, preotul Andrei Berinde şi ţăranul Nicoară. Ei cer Căpitanului sprijinul Legiunii, pentru maramureşenii cotropiţi de jidovime. De altfel a şi existat o revoltă în Borşa contra străinilor care au ocupat oraşul. 

Căpitanul trimite echipe pentru organizarea Maramureşului, formate din Totu şi Eremeiu, apoi pe Savin şi Dumitrescu Zăpadă. „A. C. Cuza trimite în zona Borşa în perioada interbelică, mai exact în anii 1928, 1929 şi 1930 pentru a înfiinţa celule legionare. Constantin Dănilă, student la drept în Iaşi, elevul lui A. C. Cuza, se raliază cu preotul greco-catolic din Borşa şi totodată legionar, Andrei Berinde şi cu preotul ortodox Ioan Dumitrescu, ce a devenit secretarul principal al lui Zelea Codreanu. Aceştia întemeiază câteva celule legionare.

Există, de asemenea, corespondenţa prin care îşi cer dreptul, în anii 1926-1927, după ce se înfiinţează Legiunea Arhanghelul Mihail, fiindcă au luptat în primul Război Mondial, iar pentru că au fost legionari nu li s-a dat pământ. Existau şi acte doveditoare. Au fost peste 20 de legionari. Mişcarea legionară de la Borşa, condusă de Constantin Dănilă, a culminat cu incendierea centrului localităţii Borşa, comună total evreiască. 

În mai puţin de 3 ore au ars 140 de case, însă nu au fost victime deoarece localnicii au fost înştiinţaţi de ce urma să se întâmple cu două zile înainte. Incendiul a pornit din cinci locuri deodată. Povestea a avut un ecou internaţional, iar în 1930-1931 numărul cel mai mare de voturi din Borşa l-au obţinut legionarii. La acea vreme toate voturile erau strânse şi duse de Zelea Codreanu în parlament, legionarii având în partea de sud mult mai târziu acţiuni.Tot în Borşa a existat un grup de legionari condus de învăţătorul Constantin Chioralia", a declarat scriitorul Nicoară Mihali. 

Ca urmare a incendiului de la Borşa, jandarmii au arestat şi închis la data de 20 iulie în penitenciarul Sighet un grup de 11 legionari, acuzaţi că ar fi provocat incendiul din convingeri rasiste. Printre ei, preotul ortodox Ion Dumitrescu-Borşa, secretar general al Mişcării Legionare, preotul unit Andrei Berinde, Constantin Dănilă şi Constantin Dumitrescu-Zăpadă. De altfel ceoi doi preoţi au fost şi viyitaţi de către Corneliu Yelea Codreanu, care însă nu a stat mult în Sighet, fiind alungat de autorităţi pentru a nu exista incidente nedorite. 

"Şi Sighetul a avut cuiburi de legionari. Şi aici au fost destul de multe probleme, însă un rol important în aplanarea acestor mişcări antisemite l-a avut deputatul de atunci al Maramureşului, Ilie Lazăr. Drept dovadă, o parte din evreii salvaţi de el au ajuns în America, iar după ce Ilie Lazăr a ieşit din închisorile comuniste, a primit o pensie viageră din partea comunităţii evreieşti din America.

Preotul Pârlea din Sighetu Marmaţiei a fost antisemit. A fost chemat în guvernul ţării. Era şi el deputat de Maramureş în guvernul lui Iorga", a concluzionat, pentru Adevarul, scriitorul Nicoară Mihali.

Citeste si: Legionarii, între pistol şi Dumnezeu 

Partidul de legionari face legea-n Ferentari

citeste totul despre: