Legile nedrepte din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, prin care evreii erau izolaţi: siliţi să se căsătorească doar între ei şi să nu deţină averi

Legile nedrepte din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, prin care evreii erau izolaţi: siliţi să se căsătorească doar între ei şi să nu deţină averi

Evreii au fost izolaţi    Foto: Adevărul

Vremurile tulburi din perioada celui de-al Doilea Război Mondial au adus o serie de legi antisemite, despre care există documente istorice păstrate până azi. Legile aveau rolul de a-i izola din toate punctele de vedere, economic, social, cultural.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un articol dedicat evreilor din perioada celui de-al Doilea Război Mondial este publicat în numărul 4 al Revistei Arhivelor Maramureşene, condusă de Clara Guseth, director a instituţiei. Textul semnat de Zsolt Varga, arhivist la Arhivele Naţionale Maramureş, dedică un spaţiu larg legilor apărute în această perioadă, emise special împotriva acestui popor.

”Prin studiul nostru încercăm să prezentăm cititorului, cu exigenţă ştiinţifică, unele evenimente tragice ce au avut loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondal, care au afectat în primul rând populaţia evreiască, dar şi o parte a populaţiei de etnie română şi maghiară”, explică autorul la începutul textului. Acesta mai arată că în Transilvania trăia în această perioadă circa 75 la sută din populaţia evreiască din Româna, respectiv aproximativ 164.000 din totalul de 200.000 de evrei. Astfel, în acest context istoric, arată autorul în studiul său, o serie de legi au fost adoptate special pentru a izola poporul evreu în toate aspectele vieţii, de la cel economic la cel social sau cultural. ”În momentul în care Tansilvaia de Nord a fost anexată Ungariei, Camera inferioară şi superioară a Parlamentului maghiar adptaseră deja, anterior, două legi antisemite. Astfel, la  aprilie 1938, a fost dezbătut în Camera Deputaţilor proiectul de lege elaborat în scopul <asigurării echilibrului vieţii economice şi sociale maghiare>”, arată autorul în studiul său. Legea nr. XV/29 mai 1938, mai scrie el, a redus proporţia evreilor la 20 la sută în viaţa economică şi în profesiile liberale.

”Această primă lege nu a schimbat profund viaţa evreilor din Ungaria, însă <a doua lege evreiască> a conţinut dispoziţii mult mai drastice”, mai arată Varga. Aceasta a intrat în vigoare la 4 mai 1939 şi a abrogat o serie de drepturi acordate evreilor în urmă cu 72 de ani, cu ocazia reconcilierii austro-ungare. Prin această lege, numărul izraeliţilor a fost redus la 6 la sută în ocupaţiile intelectuale şi le-a fost interzisă ocuparea posturilor în instituţiile guvernamentale şi administrative publice locale. ”Au fost prevăzute restricţii severe în privinţa participării evreilor în viaţa economică şi în profesiile liberale, a fost interzisă lansarea cărţilor şi publicaţiilor, editarea ziarelor etc. În plus, evreul nu a putut ocupa posturi de director de teatru sau cinematograf, fiind redus şi numărul muncitorilor de origine evreiască în industrie, fabrici şi uzine particulare, precum şi în ocupaţiile meşteşugăreşti”, mai arată Zsolt Varga.

În studiul său continuă  cu o a treia ”lege evreiască”, în care se referă la dreptul matrimonial şi dispoziţiunile de protecţie a rasei. Această lege spune el, ”a avut ca principal obiectiv ca toţi evreii să fie izolaţi în societatea maghiară. Prin această lege a fost interzisă, practic, căsătoria între aproape întreaga populaţie de origine evreiască şi neevrei, cu scopul definit clar: protejarea purităţii rasei maghiare. Şi mai mult, în 1942 a fost promulgată legea care a abrogat legea din 1895, prin care cultul mozaic fusese recunoscut religie receptă”.

O ală lege apărută în 1942 inerzicea evreilor să achiziţioneze terenuri aricole şi silvice şi i-a obligat să cedeze terenurile către stat, în schimbul unei despăgubiri, fapt care, mai spune Varga, a eliminat şi ultimul aspect al egalităţii civile.

Documentele istorice mai arată că în această prioadă, Ungaria a deportat 18.500 de evrei, majoritatea de origine străină sau care nu au  putut dovedi cetăţenia maghiară în Galiţia. ”Înainte de 1941 au fost adoptate numai acele legi care au limitat şi au îngreunat starea economică, socială şi juridică a evreilor. Pe parcursul anilor 1941-1942 au intrat în vigoare o serie de legi şi decrete care au pus în pericol şi existenţa fizică a acestora”, mai notează autorul.

 
Mi puteţi citi:

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările