Legende, poveşti şi colinde din Maramureş. Povestea moşilor şi babelor din paie de la Şurdeşti

Legende, poveşti şi colinde din Maramureş. Povestea moşilor şi babelor din paie de la Şurdeşti

Legende şi poveşti de Craciun in Maramures

Seria manifestărilor desfăşurate de Consiliul Judeţean Maramureş sub genericul „Crăciun în Maramureş” au debutat cu o serie de poveşti şi legende despre Crăciun şi Anul Nou povestite de către etnologi. S-a vorbit despre babele şi moşii de pe Fisculaş sau despre modul unic cum se face pomul de Crăciun din Oarţa de Sus.

Ştiri pe aceeaşi temă

Moderatorul evenimentului a fost preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Zamfir Ciceu, care a prezentat scopul pentru care a fost organizat evenimentul, pornind de la faptul că, în Maramureş, fiecare loc spune o poveste, fiecare sat are tradiţii încă necunoscute publicului larg, fiecare sărbătoare are elemente de spectaculos, care pot la un moment dat să stea la baza realizării unor proiecte cu finanţări europene. 

„Raţiunile pentru care am gândit acest proiect de azi ţin de oferirea unui cadru de întâlnire şi dialog al unor specialişti din domenii foarte diferite, dar care pot la un moment dat lucra în comun, pentru mai buna cunoaştere şi dezvoltare a judeţului Maramureş, în special pe segmentul promovării şi al turismului. 

Toţi invitaţii de aici au pregătirea, experienţa şi – unii dintre ei – chiar pârghiile necesare pentru a face din cea mai frumoasă sărbătoare a anului, un factor de promovare mai eficientă a judeţului Maramureş, prin iniţierea unor proiecte cu finanţări europene pe acest segment. Noi avem obligaţia să privim mai departe, să păstrăm, să conservăm, să perpetuăm şi mai ales să ne facem mai cunoscuţi în lume. Acesta este motivul pentru care am ţinut să ne întâlnim într-un cadru organizat acum, în ajunul marii Sărbători a Naşterii Domnului.” – a precizat preşedintele Zamfir Ciceu, înainte de a da cuvântul invitaţilor.

Etnologul Georgeta Iuga a vorbit despre „Poveşti de Crăciun de pe Fisculaş”, exemplificând cu povestea moşilor din paie puşi în curtea fetelor de măritat de Anul Nou şi despre babele puse băieţilor de Bobotează. Există poveşti spectaculoase despre acest obicei şi cupluri, în zona Fisculaşului, care s-au format pornind de la acesta.

“Ajunul de Crăciun este doar un început. Este începutul  unor 12 zile sacre. Alături de colindat şi de brondoşi, la Şurdeşti mai exista şi obiceiul Irozii, care nu se mai practică de prin anii 1970-1980. Crăciunul este începutul şi la Şurdeşti exista un obicei foarte frumos. Este perioada când cele rele se spală, cele bune se adună. 

În această zonă se mai practică obiceiul ca de Anul Nou, mai rar acum, la fete se pun moşi. Moşii sunt nişte păpuşi făcute din paie şi acum se pune şi un bilet. De Bobotează se pun babe la feciori. De obicei moşii şi babele se pun undeva sus, fie pe şură, fie pe un copac greu de atins. Obiceiul cere ca cele două păpuşi, Moşii şi Babele, să fie luate, duse în casă, să fie omenite pentru ca fata sau feciuorul în acel an să îşi găsească ursitul. Şi ca cele bune să se adune şi cele rele să se spele”, a declarat Georgeta Iuga.

Despre post şi despre tot ce presupune această perioadă, despre ritualul frământatului pâinii şi despre colaci, dar şi despre ideea de curăţenie şi înnoire pe care o presupune Crăciunul a vorbit muzeograful Janeta Ciocan – muzeograf.

Delia Răchişan – lector universitar – etnolog la Centrul Nord a Universităţii Tehnice Cluj Napoca a prezentat ritualul împodobirii pomilor de Crăciun din Oarţa de Jos, prezentarea sa fiind urmată de câteva colinde interpretate de studenţii Secţiei Etnologie şi de cei ai Seminarului Teologic. Cel care a încheiat seria prezentărilor despre partea de poveşti, tradiţii şi legende maramureşene de Crăciun, a fost profesorul Pamfil Bilţiu, care a vorbit despre colinda şi colindatul în Maramureş.

Specialiştii din cadrul Direcţiei de Dezvoltare – Claudia Breban, director şi Mihaela Liţe, şef Birou Relaţii Publice, au prezentat proiectele implementate sau în curs de implementare care au avut ca punct de pornire asemenea poveşti sau legende.

Momentul cel mai aplaudat al manifestării a fost evoluţia – în ultima parte – a „Dănţăuşilor” de la Palatul Copiilor din Baia Mare, instruiţi de profesorul coregraf Maria Seraz. Dansul Moşilor, dansul de doi şi colindele lor au fost aplaudate la scenă deschisă de toţi participanţii.

„Îmi doresc ca, după întâlnirea de azi, să plecăm cu toţii cu câteva idei concrete, pe care să le putem materializa în proiecte.” – a spus preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Zamfir Ciceu în finalul manifestării, invitându-i pe toţi cei prezenţi să vină, sâmbătă 20 decembrie, la Muzeul Satului din Baia Mare, la reconstituirea unei autentice zile din ajunul marii sărbători a Naşterii Domnului.

Citeste si: FOTO Legendele Maramureşului: Cascada formată din lacrimile oamenilor

FOTO Enigmele Maramureşului. Crucile celtice din Ariniş şi colacul mortului înscris într-o cruce

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările