Istoria impresionantă a bisericii din lemn de la Cupşeni. Este considerat printre cele mai mici lăcaşe de cult din lemn care au supravieţuit în România
0
Satul Cupşeni din Maramureş are una din cele mai mici biserici de lemn din ţară. Micul lăcaş de cult are o istorie impresionantă. Construită în Peteriea, biserica a fost mutată în Cupşeni, pentru a sluji acolo un preot greco catolic. În prezent, ea a revenit cultului ortodox.
Istoria micului lăcaş de cult, monument istoric, este mai mult decât interesantă. Biserica este de rit ortodox, însă nu a fost mereu aşa. Potrivit preotului din sat, Samoilă Nodiş, biserica a fost construită în Peteritea, înainte de 1733. Informaţiile sunt incerte cu privire la anul exact al construcţiei, dar se presupune că ar putea data chiar de la 1600.
Construcţia a fost adusă la Cupşeni la 1848, de către cele câteva familii trecute la greco-catolicism şi remontată. Construindu-şi o a doua biserică în anul 1778, sătenii din Peteritea şi-au putut permite să renunţe la cea veche. Demne de menţionat sunt uşile împărăteşti, datând probabil din secolul al XVII-lea. „În vremea împăratului Joseph al Austriei erau câteva familii care au trecut la greco-catolicism, pentru că un preot, din ortodox, s-a făcut greco-catolic şi a luat în căsătorie fata unui călău din Peteritea. Şi i-a făcut fata preoteasă şi s-au stabilit în Cupşeni.
Iar oamenii, fiind buni, nu au vrut ca un preot să slujească prin şuri sau prin case, aşa că i-au adus de pomană biserica din Peteritea, după ce, acolo, s-a construit una nouă”, spune legenda preotul Samoilă Nodiş. El spune că a fost ctitorită de către preoţii Vasile Gavriş şi Filimon Gavriş şi a fost sfinţită în 1847. „Cel mai probabil, a fost pictată de Radu Munteanu din Ungureni, care a avut un ucenic, pe Artenie Buda, tot din Ungureni. E pictată pe pânză, cu culori vegetale”, explică acesta.
Decoruri ce amintesc de pictura pe sticlă
El menţionează că în sat au fost foarte puţine familii care au trecut la cultul greco-catolic, iar în timp, acesta chiar au dispărut de tot. „Au fost cam 10 familii greco-catolice, dar la 1900 nu mai era niciuna”, spune el, şi explică de ce au fost atât de convinşi de cultul ortodox.
„Oamenii nu au trecut la catolicism pentru că a fost protopopiat ortodox cu sediul în Cupşeni, de la 1841, până la moartea protopopului în 1907. Protopopul era Samuil Cupşa. A fost inspector şcolar, protopop sub conducerea mitropolitului de la Sibiu, Andrei şaguna, a fost mâna dreaptă a mitropolitului. Om deştept, cu multă carte, care a făcut psihologie şi pedagogie la Sibiu. A fost cel mai vestit preot. Se spune că atunci când a venit Franz Ferdninand, la Bistriţa, când a coborât din tren n-a acceptat să fie însoţit decât de preotul Samuil Cupşa”, mai relatează părintele.
Biserica din Cupşeni Foto: Angela Sabău
Aşezată într-o curbă, la marginea drumului principal, biserica este o construcţie de dimensiuni neobişnuit de mici, fără pridvor, cu intrarea situată la miazăzi şi cu absida altarului poligonală, de aceeaşi lăţime cu naosul. Decorul monumentului se reduce la pictura murală, bine păstrată, din interior. Despre pictura din interior, specialiştii spun că stilul şi cromatica, elementele decorative din abundenţă amintesc de pictura iacoanelor pe sticlă.
Pictură din interiorul bisericii Foto: Ţetcu Mircea Rareş
În colţul de sud-vest există inscripţia „Această biserică sfântă unită s-au întemeiat prin osârdia lui Vasilie Gavriş, paroh unit şi Pavel Gavriş şi Filimon Gavriş şi s-au zugrăvit în anul 1848 iulie 19 zile atunci sau gătat ca să le fie pomenire la toţi şi neamului lor.”
Ameninţaţi cu spânzurătoarea
Cum nu au mai rămas în localitate familii greco-catolice, biserica a revenit cultului ortodox, aşa cum a rămas până azi, unde se mai slujeşte ocazional.
Preotul din sat mai spune că localnicii nu au putut fi convinşi să-şi schimbe credinţa, nici chiar sub semnul ameninţării. „Au fost făcute, de către Maria Tereza, trei spânzurători în Cupşeni, pe drumul principal, pentru că oamenii au rămas ortodocşi şi nu au vrut să treacă la catolicism. Au putut veni la noi în sat maghiari, evrei, ţigani, noi i-am iubit, i-am ocrotit, le-am dat toată cinstea. Aici a fost o lecţie de ortodoxism”, mai spune el.
În bisericuţă se mai fac slujbe de sărbători, ori cu diferite ocazii şi se mai oficiază cununii.
Tradiţii păstrate, credinţe nealterate
În satul Cupşeni, situat în inima ţării Lăpuşului tradiţiile sunt păstrate cu sfinţenie şi nealterate. Astfel, cultul morţilor este unul din cele mai bine conservate. şi astăzi, de sărbători, aici au loc adevărate ritualuri în acest sens. În Duminica Floriilor sau de Paşti, se face o masă pentru cinstirea strămoşilor, un obicei precreştin, unic în ţară. Cu această ocazie, sătenii se adună în curtea bisericii după slujba religioasă, iar pe masa de piatră veche sunt aşezate ştergare ţesute în război, iar bucatele se dau peste masă, în semn de cinstire a memoriei strămoşilor.
În trecut, cei bogaţi dădeau bucatele peste masă celor mai săraci, ca pomană. Acest lucru se petrecea după un ritual anume, iar fiecare persoană avea locul ei la masa respectivă. Astăzi, acest obicei e mai mult simbolic, pentru că s-a schimbat condiţia celor care au „moştenit” locurile la masă. Unii s-au îmbogăţit, în timp ce alţii şi-au diminuat averile, iar ca urmare s-a schimbat şi poziţia în comunitate.
Mai puteţi citi:
„Pictorul de pancarte”, premieră internaţională în Ucraina a teatrului băimărean Ararat
Se încarcă comentariile...
