Investiţii amânate din cauza unei greşeli în acte, la Palatul Copiilor. Motivul pentru care nu pot fi accesaţi banii
0Palatul copiilor din Baia Mare funcţionează în condiţii care în urmă cu 50 de ani ar fi fost ideale. Astăzi însă, în 2017, într-o ţară cu pretenţii europene, aceste condiţii se numesc ”improprii”. Cu toate acestea, profesorii care activează acolo nu se plâng, de teamă ca atitudinea lor să nu fie interpretată greşit şi să nu mai primească ”promisiunile”, adică investiţiile care sunt aşteptate de cel puţin doi ani.
Despre Palatul copiilor s-a vorbit destul de puţin în mass media, în general, accentul fiind pus pe rezultatele elevilor care fac acolo diferite activităţi şi au, de multe ori, rezultate chiar performante. Despre condiţiile în care îşi derulează activităţile, însă, s-a vorbit mai puţin. Când copiii se duc cu drag la dans, la desen, la muzică ori alte cercuri extraşcolare, nimeni nu se mai plânge că uşa pe care intră arată de parcă ar avea cel puţin 50 de ani, că dulapul în care îşi ţin lucruşoarele este unul vechi, care a primit o imagine nouă dată de un strat de vopsea albă şi cu câteva ornamente. Nu se plânge nimeni de sala în care se dezbracă micuţele dansatoare, unde este doar o băncuţă şi stau la rând să se aşeze. Profesoarele se bucură că e proaspăt zugrăvită, e curat şi că au cuiere noi, unde pot să-şi pună hainele. Nici de sala de dans nu spun nimic. ”Sala e foarte bună. Pe mine mă interesează să am suprafaţa bună şi să am spaţiu suficient”, spune sub protecţia anonimatului, una din profesoare. Apoi, însă, recunoaşte că lipsesc oglinzile. ”Noi, înainte am avut o sală foarte mică pentru dans, dar care avea oglinzi. Acum nu ne plângem, că avem o sală mai mare şi are o suprafaţă foarte bună, e parchet din lemn, e ideal. Dar nu au mai fost bani şi pentru oglinzi. După ce repetăm aici, merge în sala mică de la etaj şi acolo, când se văd în oglindă, fetele îşi pot corecta mişcările”, mai destăinuie profesoara, mai mult în şoaptă.
Dacă până aici vorbim de improvizaţii care să-i ajute pe copii în activităţile lor, când e vorba de toaletă, situaţia e dezastruoasă. Există una singură, atât pentru fete cât şi pentru băieţi, iar nevoia de investiţii e evidentă. ”E adevărat că nu e foarte plăcut, sunt şi băieţi şi fete, şi mai mari şi mai mici. E adevărat că e nevoie de investiţii acolo”, spune o altă profesoară, tot sub protecţia anonimatului.
Noul director, instalat doar de la începutul cestui an, spune că şi în pce priveşte personalul este o problemă, existând o singură femeie de serviciu, care, însă face curăţenie în mai multe clădiri, dar şi la Târgu Lăpuş şi la Şomcuta Mare, în alte clădiri ale ISJ, unde nu mai este femeie de serviciu. ”Din păcate, primăria nu ne poate ajuta nici cu 50 de bani, iar angajarea de personal se poate face numai cu aprobarea ministerului”, a spus directorul Ion Iuga.
Investiţiile,amânate din cauza unor greşeli în acte
Dintr-un motiv greu de înţeles, niciun cadru diactic nu a vrut să spună despre condiţiile improprii în care îşi desfăşoară copiii activitatea. În schimb, Ion Iuga, noul director a vorbit despre cauza care a dus la amânarea, de doi ani încoace, a investiţiilor. Acesta a arătat că imobilul în care funcţionează Palatul Copiilor a fost preluat de Ministerului Educaţiei, care îl coordonează (prin Inspectoratul Şcolar Judeţean), de la Direcţia Judeţea de Tineret şi Sport (DJTS), care ţinea de alt minister. ”Când ne-am mutat în acel imobil, asta a fost soluţia găsită de Minister. Atunci (imobilul, n.r.) era în subrdinea Taberelor (DJTS). Imobilul unde îşi desfăşoară activitatea este patrimoniul statului, astfel că orice intervenţie are nevoie de aprobarea Ministerului Educaţiei”, a spus el.
Mai departe, directorul a explicat că în ultimii doi ani, deşi s-au alocat fonduri, acestea nu s-au putut accesa din cauza unei greşeli ce s-a făcut la transferul imobilului de la DJTS la MEC. ”Când au loc treceri ale unor obiective dintr-un minister la altul, e nevoie de HG. În HG care s-a emis atunci s-a omis terenul şi a fost trecut doar imobilul. Terenul a rămas tot la ei (DJTS, n.r.). Din această cauză nu s-a putut obţine certificat de urbanism, sau orice ar ţine de autorităţile publice locale. Toate acestea s-au blocat acum doi sau trei ani, iar din această cauză, orice investiţie de recopartimentare a fost amânată”, a mai spus el.
Directorul Ion Iuga, care a preluat mandatul abia în 9 ianuarie 2017, spune că s-au alocat fonduri încă de acum doi ani, dar şi atunci ca şi anul trecut, acestea nu au putut fi accesate din cauza neregulilor din acte. Ceea ce este mai grav spune el, este că pentru corectarea acestei greşeli e nevoie de o nou hotărâre de guvern care sp o anuleze pe cea veche, după cae trebuie emisă o alta, prin care să fie treansferată spre Ministerul Educaţiei atât clădirea, cât şi terenul pe care se află aceasta.
Proiectul de reabilitare, finalizat. Finanţarea, încă imposibilă
Potrivit proiectului de reabilitare, întreaga clădire va fi recompartimentată, iar instalaţiile electrice şi sanitare vor fi înlocuite. Cel puţin asta susţin reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Maramureş, care coordonează insitutuţia. ”Proiectul cuprinde refacerea integrală a spaţiilor interioare, inclusiv a grupurilor sanitare, necesare pentru noua funcţiune. Vor fi compartimentate, pentru fete şi băieţi”, explică Adriana Meşter, purtătorul de cuvânt al ISJ Maramureş. De asemenea, ea a mai precizat că noile spaţii vor fi gândite pentru specificul activităţii copiilor. ”Acea clădire nu a fost destinată desfăşurării activităţilor specifice Palatului Copiilor. Clădirea a avut iniţial altă destinaţie (a fost un cămin pentru elevi, n.r.). Acum tot proiectul a fost regândit prin prisma desfăşurării activităţilor specifice, deci în consecinţă se vor realiza spaţii adecvate cercurilor care se desfăşoară”, a mai menţionat ea.
Lucrările sunt prevăzute a se finaliza în termen de 24 de luni şi se preconizează că vor începe în a doua jumătate a acestui an. Asta, însă, cu condiţia ca greşeala din acte să se remedieze până atunci. ”Proiectul a fost finalizat, urmând să fie transmis Ministeruţui Educaţiei Naţionale pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici”, a mai arătat Adriana Meşter.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
