Imoralitatea pe vremea comuniştilor: homosexualitatea şi adulterul, două motive pentru care oamenii erau daţi afară din Partid

Imoralitatea pe vremea comuniştilor: homosexualitatea şi adulterul, două motive pentru care oamenii erau daţi afară din Partid

Documentele păstrate la Arhive conţin informaţii despre acuzaţiile aduse unor femei imorale  Foto: Arhiva Adevarul

Nu e nicio noutate faptul că viaţa intimă a oricui putea fi pusă ”pe tapet” în organizaţiile de partid din vremea comunismului. Reale sau nu, acuzaţiile asupra unor persoane puteau duce la excluderea din partid, dar mai grav, excluderea din comunitate, marginalizare socială.

Ştiri pe aceeaşi temă

Câteva cazuri de ”imoralitate” care au dus la excluderea persanelor ”cercetate” din partid au constituit subiectul unui studiu realizat de istoricul Robert Tȍkȍly din cadrul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale, Maramureş, ce a fost publicat în Revista Arhivei Maramureşene. În cazurile prezentate în studiul, singura sursă de informare a fost referatele de excludere din partid, ceea ce nu constituie neapărat o garanţie a veridicităţii faptelor. Totuşi, merită acordată atenţie cel puţin modului în care viaţa intimă a unor persoane care nu erau pe placul partidului putea constitui un motiv suficient de marginalizare socială prin excluderea din partid.

Astfel, vorbind despre acest aspect mai puţin abordat în istoriografia perioadei comuniste, istoricul arată că la început, pentru a creştere numărul de membri ai partidului, au fost făcuţi membri de partid diferite personaje, din orice medii, singurul scop fiind acela de a ”umfla” rândurile, astfel încât gradul său de reprezentativitate să fie cât mai mare. ”La un moment dat Partidul a ajuns la o organizaţie mamut, plină de paraziţi, marginali şi tot felul de categorii de paria ai societăţii. Partidul a conştientizat că nu mai putea fi purtătorul de cuvânt al acestora şi a încercat să se debaraseze de ei, apelând la moralitate”, spune Robert Tȍkȍly în studiul său. Asta se întâmpla pe la sfârşitul anilor 40, însă procedura s-a prelungit până la finele anilor 50, perioadă în care au fost excluse din partid câteva sute de mii de persoane.

Relaţii homosexuale şi spionaj, motive de excludere din partid

Motivele pentru care erau excluse persoanele nedorite în partid erau din cele mai diverse, însă cele legate de moralitate sunt cele mai ”picante”. După cum arată chiar autorul studiului, identitatea persoanelor la care se face referire nu va fi dezvăluită, pentru a nu aduce atingere memoriei postume.

Astfel, istoricul vorbeşte despre cazuri de homosexualitate, relaţii adultere, combinate chiar cu acuzaţii de spionaj. Primul caz despre care vorbeşte se referă la o femeie născută în 1909, de origine ţărănească, cu patru clase de liceu. Ea activa ca funcţionară şi în cadrul organizaţiei de femei, însă când au ieşit la iveală detaliile ”picante” din viaţa ei, ea a fost exclusă. Nu înainte de a fi „cercetată” de comisie, care a arătat în referat că a participat, împreună cu soţul ei, la diferite petreceri, ocazii cu care a intrat în contact cu diverse ”elemente dubioase, speculanţi, pioni internaţionali”. ”Fiind un element cu viaţă imorală, ea a participat activ, inclusiv la orgii, ea fiind dezbrăcată în pielea goală şi pusă pe masă să stea la dispoziţia societăţii de orgie”, mai arată Robert Tȍkȍly despre cele arătate în referat. ”Acuzaţiile împotriva femeii nu se opreau aici, din caracterizare reiese că era şi spioană, probabil în slujba serviciilor britanice, deoarece <a fost văzută în compania şefului serviciului englez de spionaj, care se pare că era un apropiat al familiei şi participa la chefurile organizate de soţi şi chiar au stat de vorbă  singuri>”, mai spune autorul studiului.

Relaţii între două persoane de acelaşi sex, în vremea comunismului?

Un alt caz ce a fost identificat pe parcursul studiului şi este relatat se referă la relaţia de tip homosexual dintre două femei, membre ale organizaţiei din Satu Mare. Una dintre cele două era chiar membră în conducerea Comitetului Judeţean UFDR. Potrivit informaţiilor partidului, în 1942 sătmăreanca, refugiată fiind la Simeria, a cunoscut o femeie de origine muncitorească, iar cele două s-au îndrăgostit şi ”au intrat de bunăvoie într-o relaţie homosexuală”, se arată în documente.

”Din informaţiile furnizate de partid aflăm că relaţia era atât de intensă încât cele două şi-au jurat credinţă reciprocă în biserică.<Erau atât de îndrăgostite una de alta încât s-au dus la biserică şi şi-au jurat credinţă una la alta. S-au căsătorit>”, citează Robert Tȍkȍly. Dar după eliberarea Ardealului de Nord, soţul sătmărencei a revenit la Satu Mare, însă ea a rămas la Simeria, lângă iubita ei. ”Abia după lungi insistenţe din partea părinţilor ei, a acceptat să se întoarcă acasă, la soţul ei. Dar în ciuda acestui pas, ruptura dintre cele două nu s-a produs, sătmăreanca vizitându-şi des iubita la Simeria <călătorind pe trepte de tren, în condiţii foarte grele>, mai citează istoricul”. După mari eforturi de a-şi aduce iubita aproape, a reuşit, în cele din urmă să o integreze în organizaţia locală a Apărării Patriotice, iar relaţia a continuat, ajungând chiar la divorţ, după cum mai reiese din documentele păstrate la Arhivele Naţionale. Totuşi, despărţirea celor doi nu a durat foarte mult, ei reunindu-se, fapt ce a determinat-o pe iubita din Simeria să decidă întreruperea relaţiei cu sătmăreanca. ”Această hotărâre a afectat-o puternic şi, supărată fiind pe fosta sa prietenă, a început să o denigreze în Satu Mare, <a început să pălăvrăgească şi să vorbească despre această viaţă anormală pe care a trăit-o cu ea, în întreg oraşul>”, mai citează istoricul din documentele partidului.

Despre alte multe cazuri în care femei de moravuri uşoare au fost excluse din partid se găsesc documente şi arată că erau incriminate şi pentru fapte ce astăzi par fireşti. ”A trait în concubinaj cu mai mulţi barbaţi” este una din acuzaţiile ce i se aduc unei femei ce s-a născut în Baia Mare, în 1907. ”A trăitîn legături intime cu bandiţii înrăiţi ai clasei muncitoare”, sunt acuzaţiile aduse unei alte femei, care era simpatizantă şi prietea unui grup de rezistenţă anticomunistă. 

Mai puteti citi:

Interlopul care a ucis în bătaie o elevă de-a XI-a, după ce s-au drogat împreună, condamnat la 27 de ani de închisoare

Interviu cu însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, Dean Thompson: „SUA vor sprijini România şi în următorii 135 de ani, chiar şi după aceea. Absolut!“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările