„Datul în huţuţă“, obiceiul din Borşa cu rol de educaţie sexuală. Leagănul, făcut din „lemnul în care s-a spânzurat Iuda“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un obicei străvechi se păstrează la Borşa până în zilele noastre, numit ”datul în huţuţă”. Practic, este vorba de un leagăn construit din lemn, unde băieţii au ocazia să-şi dovedească curajul şi să-şi găsească aleasa. Specialiştii în etnografie spun că, în trecut, aceastea erau momentele în care se stabileau viitoare căsătorii, dat fiind faptul că perechile de tineri se dădeau în leagăn împreună şi aveau ocazia să se apropie.

Un obicei unic în Maramureş se păstrează la Borşa, „datul în huţuţă”, o reminiscenţă a unor vremuri în care nu existau prea multe forme de divertisment, dar şi o ocazie de manifestare a curajului la băieţi şi, totodată, de a se cunoaşte mai bine tinerii şi de a se pune la cale viitoare căsătorii. 

”Probabil că mai demult nu erau atât de multe forme de divertisment, fiind, totodată, o manifestare a curajului pentru tinerii bărbaţi. Cu o înălţime considerabilă, între 12 şi 16 metri, huţuţa este construită în Săptămâna Mare, din trunchiuri înalte de copaci, aduse din pădure de mai mulţi bărbaţi voinici”, explică ea.

De trunchiuri, cotinuă ea, sunt legate un vârtej şi un scaun, huţuţa fiind de fapt un fel de leagăn sau scrânciob de dimensiuni mari, destinat adulţilor. 

”Este ancorată în chingi, astfel încât să aiba stabilitate. Feciorii şi fetele se huţuţă (leagănă) în tandem, în poziţia din picioare, ajutându-se unii pe alţii pentru a lua avânt, fără a depăşi înălţimea huţuţei. Doar cei mai curajosi, singuri, reuşesc performanţa de a se roti în jurul axei huţuţei, legănându-se din ce în ce mai repede şi dându-se peste cap, în aplauzele întregii asistenţe”, mai completează Tinuţa Grec.

Legat cu un lacăt până în ziua de Paşte

Potrivit etnografului Nicoară Mihali, huţuţa este realizată după un adevărat ritual. Mai mulţi bărbaţi tineri merg în pădure după un brad foarte înalt, din care va fi construită huţuţa până joi, dar nimeni nu se leagănă în ea până în ziua de Paşte. ”În Joia Mare se face leagănul şi se pune un lacăt, nimeni nu se dă vinerea pe el, pentru că este ziua în care Isus este înmormântat, şi atunci doar duminică după întoarcerea cu pasca sfinţită de la biserică se desface lacătul şi leagănul poate fi folosit” explică Nicoară Mihali. Aici continuă el, este locul unde se puneau la cale viitoarele căsătorii. ”Era o animaţie extraordinară în jurul acestui leagăn, pentru că aici se pun la cale şi viitoarele căsătorii, deoarece mamele fetelor stau şi se uită la modul în care se înţeleg tinerii, dacă e frumos băiatul cu care se urcă fata în leagăn etc., mama fetei se apropie de mama băiatului sau invers şi constată ce pereche frumoasă formează”, mai spune el. Totodată, fetele trebuie să aibă mare încredere în cel cu care se urcă pe leagăn şi se creează un fel de legătură de prietenie, sau se curtează unul pe celălalt.

Despre ”datul în huţuţă”, etnograful mai spune că obiceiul este unic cel puţin în Maramureş, dar se pare că nici în Bucovina nu se mai păsterează acest obicei şi nici în alte zone din Transilvania nu este prea cunoscut.

image

Pentru realizara leagănului uriaş se preferă molidul, care, mai spune etnograful, pe vremuri era adus din pădure de câţiva feciori, pe braţe. ”Aici era şi un soi de verificare a bărbăţiei şi a intrării tinerilor în rândul celor care deja se pot gândi la însurătoare, pentru că nu oricine putea să aducă pe braţe o asemenea greutate. Acum lucrurile s-au simplificat, au venit cu tractoarele şi au adus brazii respectivi şi i-au pus în pământ, în nişte gropi de doi-trei metri, să fie bine fixaţi”, mai precizează el.

Reminiscenţă a primitivilor, cu rol de ”educaţie sexuală”

Etnograful Nicoară Mihali mai arată că obiceiul este considerat a fi o reminiscenţă a primitivilor, mult mai veche decât creştinismul şi că are legătură cu fertilitatea, fiind chiar o formă de educaţie sexuală a tinerilor.

”Are legătură cu fertilitatea şi este modalitatea de a face educaţie sexuală tinerilor, deoarece nici preotul nici mamele evului mediu nu prea aveau timp, chiar până către începuturile secolului XX, să dea o asemenea educaţie fiilor sau fiicelor”, mai arată el. Explicaţia constă în mişcările pe care le fac cuplurile când se dau în leagăn, încercând să ia avânt, despre care se consideră că ”imită un act erotic”.

Legat de originea înălţimii foarte mari a leagănului, etnogaful are o istorioară amuzantă. ”I-am înrebat pe bătrânii din Borşa de ce fac acest leagăn atât de uriaş, iar un bătrân mai hâtru mi-a spus că lemnul din care e făcut acest huţuţ este din copacul în care s-a spânzurat Iuda.”

Pentru a pune la încercare şi mai mult curajul tinerilor, în trecut, leagănul era amplasat pe un deal, de unde impresia de înălţime era şi mai mare. Astăzi se amplasează în locuri mai puţin periculoase, dar se păstrează acest obicei interesant. 

Mai puteţi citi:

Mersul în tez, obiceiul minunat de Paşte dedicat copiilor care se păstrează până în zilele noastre. Ce păţesc trişorii

Baia Mare



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite