Cum ne descurcăm cu un şef veşnic nemulţumit. Metode de relaxare emoţională explicate de specialişti
0
Fie că suntem în familile, între prieteni, la serviciu ori la şcoală, criticile au întotdeauna capacitatea de a genera stări conflictuale. Este o adevărată artă să critici fără a genera aceste stări, iar să critici constructiv este cu atât mai dificil. Psihologii spun totuşi, că e posibil, însă tot ei mai arată că există metode de a ne ”apăra” de aceste ”atacuri” demoralizatoare.
Tuturor ni s-a întâmplat să facem o greşeală din neştiinţă ori din neatenţie. În oricare dintre situaţii, ne aşteptăm ca şeful, profesorul ori părintele sau chiar prietenii să ne aducă un val de critici. Mai grav este când, la serviciu, oricât ne-am strădui să ne facem treaba cât mai bine, este insuficient, sau când nimic din ce facem bine nu este vizibil, în schimb la cea mai mică greşeală, suntem evidenţiaţi în faţa colectivului la modul negativ. Psihologii spun că efectul acestei atitudini este, contrar aşteptărilor, dintre cele mai neproductive. Ei fac o diferenţă destul de clară între criticile aduse omului şi cele aduse modului în care acesta a acţionat.
”Criticile, sau aşa numitul feedback negativ, formulat în aşa fel încât să scoată în evidenţă incapacitatea angajatului şi nu modul în care a acţionat, pot să fie contraproductive atât pentru creşterea performanţei în munca pe care o desfăşoară, cât şi pentru individ, ca persoană”, explică psihoterapeutul Alexandra Leş (foto dreapta). Mai mult, aceasta arată că un şef veşnic nemulţumit nu va obţine, în mod obligatoriu, rezultate mai bune cu echipa sa, dacă va puncta mereu aspectele negative ale angajatului.
”Un şef care îşi exprimă veşnic nemulţumirea, fără să puncteze şi aspectele pozitive pe care le apreciază la angajaţii săi, poate să fie perceput ca o sursă de stres pentru angajatul care interpretează criticile ca ceva groaznic, de nesuportat. Aşadar e nevoie să punctăm că fiecare dintre cei doi participanţi la comunicare sunt responsabili pentru modul în care se simt şi se comportă. Şeful nu ştie să ofere un feedback negativ constructiv, iar angajatul interpretează cuvintele lui personal, ca şi cum angajatorul are ceva în mod special cu el”, mai arată ea.
Feedbackul negativ poate fi constructiv
”Un feedback negativ, dar constructiv, scoate în evidenţă comportamentul greşit, care poate fi corectat pe viitor, deci este necesar în multe situaţii de muncă, fiind folosit ca o sursă de motivare. În timp ce criticile, certurile, jignirile evident determină demotivare, neputinţă, încredere scăzută în propria persoană, randament scăzut, îmbolnăviri, ranchiună, îngrijorări exagerate, furie, depresie. Toate acestea le putem încadra sub un concept umbrelă şi anume stres”, mai explică ea.
Cum ne descurcăm cu un şef veşnic nemulţumit
Există câteva tehnici prin care ne putem detaşa de nemulţumirile şi stresul de la serviciu. Una dintre ele, mai spune psihoterapeutul Alexandra Leş, este o reevaluare cognitivă, sau să încercăm să vedem unde am greşit. ”Reevaluăm mesajul primit dintr-o perspectivă mai realistă şi mai pozitivă, din care putem învăţa unde am greşit şi cum să reparăm greşeala, concentrându-ne pe rezolvarea nemulţumirii şefului”. O altă metodă este abordarea unui stil de viaţă echilibrat ”Dietă adecvată efortului psihic şi fizic depus zilnic, exerciţii fizice regulate, echilibru între viaţa personală şi muncă”, mai arată psihoterapeutul.
Autocontrolul asupra propriilor emoţii
De asemenea, mai recomandă câteva metode de relaxare, dar şi autocontrolul. Poate fi de ajutor practicarea respiraţiei abdominale, meditaţie, sport, sau ceea ce se numeşte ”Mindfulness”. ”E vorba de acceptarea emoţiilor, gândurilor şi senzaţiilor corporale, chiar dacă sunt dureroase. Aceasta abordare presupune să observăm ceea ce simţim sau gândim fără judecată, sau încercarea de a controla, modifica ori evita stările. De asemenea, e importantă combatarea stilului de gândire perfecţionist şi dezvoltarea unui stil de comunicare asertiv, care presupune să îmi apăr drepturile fără să fiu agresiv sau pasiv”, completează psihoterapeutul Alexandra Leş.
Cum facem criticile să fie constructive
”Criticile constructive formulate astfel <mă simt furios atunci când clienţii mă sună să îmi reproşeze că nu a ajuns marfa la timp, îmi doresc ca pe viitor să realizezi livrările în timp util, pentru că îmi place modul în care interacţionezi cu clienţii>, pot să fie eficiente pentru că acestea transmit ceea ce trebuie modifcat în comportamentul angajatului, aprecierile verbale sau obiectuale sunt alte surse de motivaţie importante pentru creştere performanţei la locul de muncă. Recompensa dată de angajator poate fi de mai multe forme, printre care: recunoaştere în faţa altora, laude, bonusuri, alegerea orarului de muncă. Pentru a fi eficientă recompensa, e nevoie să apară imediat după ce comportamentul productiv a fost realizat de către angajat, pentru a creşte frecvenţa acelui comportament dezirabil”, mai arată specialistul.
Care este efectul aprecierilor
Pentru eficienţa maximă a echipei, mai arată ea, se pot folosi metode precum penalizările ori retragerea unor privilegii pentru a corecta un comportament greşit, în detrimentul criticilor, dar şi folosirea aprecierilor. ”Simplu spus, ofer aprecieri atunci când vreau să cresc frecvenţa unui comportament dezirabil, şi critică atunci când vreau să scad frecvenţa unui comportament indezirabil. Aprecierile au efecte pozitive, precum: creşterea randamentului, creşterea performanţei, implicare şi interes crescut, comunicare mai deschisă, creşterea autoeficacităţii persoanei, dacă sunt oferite imediat după realizarea unui comportament şi dacă sunt formulate specific, de exemplu <mi-a plăcut foarte mult cum ai gestionat conflictul cu clientul nemulţumit>, sau <te descurci foarte bine în vânzarea acestui produs>”.
Alexandra Leş este psiholog clinician-psihoterapeut practicant autonom în psihoterapii cognitive şi comportamentale. Totdată, ea este educator parental cerificat COS (Registered Circle of Security Parent Educator, program de educaţie parentală pentru parinţi şi alte persoane implicate în creşterea şi educarea copiilor, formator Kent Hoffman, Co-director at Circle of Security International).
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
