Colonia Pictorilor, şcoala de pictură care a adus faimă oraşului Baia Mare

Colonia
Pictorilor, şcoala de pictură care a adus faimă oraşului Baia Mare

La colonia Pictorilor, in 1911 se lucra intens  Sursa foto: Arhivele Nationale

Putem spune, fără să greşim, despre Colonia Pictorilor că este o emblemă pentru Şcoala Băimăreană de Pictură. Construită în urmă cu peste 100 de ani, clădirea în care erau atelierele artiştilor vremii există şi astăzi şi este cuprinsă într-un amplu proiect de reabilitare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un istoric al clădirii Coloniei Pictorilor realizat de doctor în istorie Klara Guşeth, director al Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale, arată că prin peisajul deosebit de frumos din jurul Băii Mari, a fost îndeplinită prima condiţie pentru instituirea unei şcoli de pictură, care a fost, în realitate, o mişcare artistică. ”În plus considerăm noi, intenţia declarată a pictorului Hollosy de a deschide la Baia Mare o şcoală de pictură este justificată de existenţa în oraş a unor pictori înzestraţi, care au copilărit sau studiat în şcolile băimărene”, arată Klara Guşeth.

Pentru început, mai spune ea, grupul de artişti şi elevii lor avea la dispoziţie un mic atelier, ridicat în 1896, în veritate un şopron din lemn, cu trei ferestre largi, situat în zona Parcului Szechenyi (Regina Maria de azi). ”Acesta a devenit curând insuficient în raport cu numărul, valoarea şi renumele pictorilor sosiţi la Baia Mare, care au expus la expoziţiile internaţionale şi au obţinut medalii preţioase pentru creaţiile lor artistice”, mai spune ea. Astfel, opt artişti au semnat o scrisoare prin care îşi arată intenţia de a înfiinţa o colonie permanentă de pictură, ”pentru întărirea şi dezvoltarea coloniei”, cu opt ateliere, câte unul pentru fiecare din semnatarii scrisorii, citează ea. Astfel, în 26 martie 1898, Consiliul hotărăşte în unanimitate construirea celor opt ateliere, cu un timp de execuţie de două luni şi chiar alocă 23.000 de forinţi pentru construirea acestora, mai arată istoricul. ”Din nefericire,decesul primarului Oliver Thurman în septembrie 1898, la numai o lună după dispariţia fiicei lui de numai şase ani, a amânat pentru câţiva ani realizarea acestui deziderat”, mai completează ea. Cu toate acestea, anul 1898 marchează, cel puţin scriptic, începutul Coloniei permanente de pictură din Baia Mare, susţine Klara Guşeth.

În anul 1900 au început noi discuţii despre construirea de noi ateliere, astfel  în şedinţa Consiliului oraşului din 20 iunie 1900 s-a decis construirea, pe lângă atelierul existent deja, a unui alt atelier orientat tot spre nord şi a unui atelier dublu (o clădire cu două ateliere).

Şase ateliere noi, construite abia în 1911

Plecarea lui Hollosyi şi problemele financiare au făcut ca Şcoala şi Colonia să piardă artişti remarcabili. Cei care au rămas au decis să deschidă o şcoală liberă de pictură începând cu anul 1902.Un membru activ al Consiliului oraşului a întocmit cu sprijinul pictorilor un memorandum dezbătut în şedinţa din 27 noiembrie 1909. Punctele cele mai importante erau construirea a şase ateliere noi. Lucrările au fost finalizate abia în vara anului 1911. Imediat după finalizare construirii atelierelor, în mai 1911 a avut loc o amplă expoziţie de grup în sala nouă a Şcolii de pictură, unde au fost expuse 97 de lucrări ale artiştilor Coloniei. ”Este impresionant cum în timp relativ scurt, vestea mişcării artistice băimărene nu numai că a depăşit graniţele ţării, ceea ce era firesc datorită numeroaselor expoziţii internaţionale şi a pictorilor, ci a devenit un model demn de urmat”, mai arată istoricul Klara Guşeth. Din cauza izbucnirii războiului, continuă ea,  numărul pictorilor şi al elevilor de la Baia Mare a scăzut considerabil, unii fiind înrolaţi în armată, alţii întorcându-se la casele lor. ”Din nefericire, zorii celei de-a doua conflagraţii mondiale lasă urme adânci şi în ceea ce priveşte colonia. Clădirile acesteia sunt folosite, începând cu anul 1939, de soldaţii încartiruiţi aici, săile fiind utilizate şi la organizarea cursurilor de apărare pasivă”, mai arată ea.

În studiu, Klara Guşeth mai arată că timp de o jumătate de secol, şcoala a funcţionat ca un institut independent, subvenţionat doar cu sume modice de către stat. Şcoli asemănătoare au fost înfiinţate în Ungaria, în perioada respectivă.

 

Mai puteti citi:

Povestea unică a bandei de preoţi din Munţii Maramureşului. Securitatea comunistă relata umilită: „Se ascundeau într-o colibă foarte bine camuflată“

Cum a ajuns staţiunea Baia Mare în topul celor mai poluate oraşe din Europa. În trecut, existau izvoare bogate în sulf şi fier ce îi ajutau pe bolnavi să se vindece

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările