Bastionul Măcelarilor, locul din apropierea porţii oraşului unde a fost răpus eroul de legendă Pintea Viteazul. De unde se spune că venea puterea lui
0
Haiducul Pintea sau Pintea Viteazul, cum a rămas în istorie, a fost împuşcat mortal la poarta de sud a oraşului, aproape de Bastionul Măcelarilor din Baia Mare. Clădirea mai există şi azi şi este transformată în muzeu. Legendele despre Pintea s-au transmis din generaţie în generaţie şi sunt foarte multe la număr.
Bastionul Măcelarilor, sau „Turul Măcelarilor” din Baia Mare este locul istoric în apropierea căruia şi-a găsit sfârşitul haiducul Pintea. Transformat într-un adevărat erou de legendă, haiducul a rămas în memoria colectivă drept un erou, un fel de „Robin Hood” local, care lua de la bogaţi pentru a da la săraci. Documentele istorice nu confirmă în totalitate aceste poveşti care s-au transmis până în prezent, dar nici nu le infirmă în totalitate.
„Sunt o muţime de legende despre moartea lui şi în memoria colectivă este păstrat ca un erou care a luat de la cei bogaţi şi a dat celor săraci. Probabil că a avut şi câteva astfel de gesturi”, spune Oana Leşiu, muzeograf la Bastionul Măcelarilor, unde se află şi o cămaşă de zale atribuită eroului, precum cea de la biserica-monument UNESCO din Budeşti –Josani.
Data morţii consemnată în documentele vremii - document care se păstrează la Arhivele Naţionale – este 14 august 1703, iar locul este poarta de sud a oraşului medieval.
„La poarta maghiară a fost împuşcat Pintea Viteazul. Nu se face nicio menţiune vizavi de bastion, dar pentru faptul că bastionul se afla în apropierea porţii maghiare, undeva în zona pieţei Izoarele, pe linia străzii Crişan, sigur că este o legătură. Suntem foarte aproape de locul unde şi-a pierdut viaţa haiducul Pintea”. Oana Leşiu, muzeograf
A acţionat în mai multe zone
Potrivit ei, nu se ştie ce s-a întâmplat cu trupul lui, menţionând că nu este înmormântat în Pasul Gutâi, aşa cum se crede în general.
„Nu ştim ce s-a întâmplat cu trupul lui Pintea Viteazul. În Pasul Gutâi este un mormânt cenotaf (monument funerar ridicat în amintirea unei persoane decedate, ale cărei oseminte se găsesc în alt loc sau au dispărut, n.r.)”, mai spune muzeografa.
Locul are legătură cu faptul că raza de acţiune a haiducului şi a oamenilor lui era foarte largă, în toată Ţara Maramureşului, Ţara Lăpuşului, dar şi în Satu Mare sau Bihor. Dovadă stă toponimia locului, care abundă în denumiri atribuite haiducului: Izvorul Pintii, Casa lui Pintea, Fântâna lui Pintea, Şatra Pintii, Vârfu’ Pintii sau Peştera lui Pintea. De asemenea, legendele vorbesc despre „berbinţele cu galbeni” ale lui Pintea, ascunse în peşteri sau grote.
„Se cunoaşte faptul că haiducii lui spuneau că avea intenţia, în 1703 sau după, chiar să ajungă în Ungaria. Deci nu era doar Maramureşul, locul în care a acţionat”, mai spune muzeografa.
Lucruri greu de explicat despre moartea haiducului
Există multă confuzie şi controverse privind originea eroului, însă despre moartea sa există date. Totuşi, unele lucruri au rămas de neînţeles.
Moartea sa a fost înregistrată la 14 august şi se presupune că a fost împuşcat mortal la poarta de sud a oraşului - poarta maghiară – în apropiere de Bastionul Măcelarilor care s-a păstrat până azi. Istoricii spun că Pintea îl sprijinea pe principele Francisc Rakoczi, care voia să cucerească cetatea Baia Mare. Astfel, alături de acesta, armata lui Pintea a atacat oraşul Baia Mare, în august 1703.
Portretul lui Pintea Viteazul Foto: sighet-online.ro
Potrivit Monografiei Municipiului Baia Mare, documentele istorice arată că Pintea ar fi cerut conducerii oraşului să se supună principelui Francis Rakoczi, iar conducerea oraşului părea să fi cedat. “Lucrurile petrecându-se probabil în seara zilei de 13 august, ducerea tratativelor a fost amânată pentru a doua zi dimineaţă, făcându-se un schimb de ostateci. A doua zi, conducerea oraşului a căzut de acord cu propunerile lui Pintea, cu condiţia să se trimită o delegaţie la Francisc Rakoczi să-i facă cunoscută hotărârea şi să primească oraşul în graţia sa. Armatei, care staţiona sub zidurile oraşului, i s-au trimis alimente, şapte căruţe cu pâine, carne şi butoiaşe cu vin”, se arată în volumul apărut în 1972.
Apoi însă, lucrurile au luat o turnură neaşteptată, iar istoricii încă încearcă să găseasc o explicaţie pentru asta. “Curuţii, la un moment dat au aruncat pâinea şi carnea, au spart butoiaşele cu vin şi s-au îndreptat spre poarta cetăţii, dărâmând-o”, se mai arată în volumul I al Monografiei Municipiului Baia Mare. Motivul pentru care au făcut asta a rămas de neînţeles, singura posibilă explicaţie fiind aceea că alimentele ar fi fost otrăvite.
Pintea a fost împuşcat în timpul acestui atac, căzând în faţa porţii de sud a oraşului medieval.
Legende despre puterea magică a haiducului
Dintre multele legende care s-au transmis despre Pintea, unele aveau legătură cu magia. Se spune că nu putea fi ucis decât împuşcat cu nouă boabe de grâu, la subsuoară. De asemenea, se spune că „avea iarba fiarelor”, plantă ce putea fi culeasă doar în noaptea de Sânziene şi care le asigura „puterea fiarelor”, iscusinţă în mânuirea armelor şi capacitatea de a desface orice lacăt. Legenda spune că această plantă străluceşte în acestă noapte. Despre aceasta a scris autoarea Iulia Gorneanu, pe pagina sa de socializare.
„În Noaptea de Sânziene înfloreşte şi „iarba-fiarelor”, care va lumina în întuneric ca aurul iar la răsărit va picura sânge, lăsând urme roşiatice pe pământ. I se mai spune „iarba-tâlharilor”, pentru că hoţii şi haiducii pot deschide orice încuietoare cu ea (…). În restul anului, „iarba-tâlharilor” arată ca o plantă obişnuită, din care pricină nu poate fi descoperită decât întâmplător, atunci când rupe fierul coasei sau al plugului, ori când face să-i sară potcoava calului”. Iulia Gorneanu
Etnografului Nicoară Mihali scrie că pentru a căpăta puterea din „iarba fiarelor”, eroul trebuia să-şi facă o crestătură mică în formă de cruce, de unde să picure sânge şi acolo să pună planta căreia îi sunt atribuite puterile magice.
Însă la fel ca toate legendele despre puterile magice atribuite unor eroi, şi aceasta are un punct vulnerabil. „La fel ca punctul vulnerabil al lui Ahile, care era în călcâi, care dacă era lovit cu săgeata însemna moartea lui, şi puterea lui Pintea Viteazul avea un punct sensibil. Este locul unde cămaşa de zale nu se putea împreuna, ca să poată să-şi mişte braţele, sub braţ. Şi dacă sub braţul stâng era tras un foc cu nouă boabe de grâu, asta însemna moartea lui”, arată etnograful Nicoară Mihali.
Pintea Viteazul a rămas în memoria colectivă drept un erou, un haiduc care lua de la bogaţi, pentru a da la săraci.
Vă recomandăm să mai citiţi şi:
Reacţia Maiei Sandu după ce Moscova a acuzat Chişinăul că încearcă să anuleze tot ce este rusesc
Se încarcă comentariile...
