Un inventator băcăuan a cerut muntele de otravă de la Amurco. Pentru că primăria nu i-a răspuns la cerere, vrea să dea administraţia locală în judecată

Un inventator băcăuan
a cerut muntele de otravă de la Amurco. Pentru că primăria nu i-a răspuns la cerere, vrea să dea administraţia locală în judecată

Inventatorul băcăuan Nicolae Constantinescu vrea muntele de fosfogips şi ameninţă Primăria Bacău cu judecata FOTO Mircea Merticariu

Inventatorul Nicolae Constantinescu (62 de ani) vrea să dea în judecată Primăria Bacău, deoarece instituţia a refuzat să-i precizeze cui aparţine halda de fosfogips, în termenul prevăzut de lege. El a cerut să-i fie predat muntele, înalt de 40 de metri, care se întinde pe 16 hectare, cu toate obligaţiile de mediu, pentru a produce fertilizatori agricoli.

Ştiri pe aceeaşi temă

Nicolae Constantinescu încearcă de mai mulţi ani să facă o afacere din halda de fosfogips, rezultată din activitatea Amurco, de producere a îngrăşămintelor chimice. Praful uşor radioactiv poate fi folosit pentru producerea de mixturi asfaltice, adezivi şi feritilizatori agricoli, fără risc asupra populaţiei, afirmă inventatorul băcăuan, care are documente emise de mai multe instituţii ale statului care probează asta.

El consideră că fosfogips-ul, deşeu rezultat în urma producerii îngrăşămintelor, are multe calităţi. „După cum dovedesc toate actele depuse la dosar, am efectuat mai multe studii asupra produselor rezultate din fosfogips, iar referatul expertului Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) dovedeşte că produsele care urmează să le fac nu prezintă vreun risc asupra populaţiei. Conform buletinului de analiză a acestora, pot produce cu fosfogips fertilizator agricol (cu costuri mai mici de 50%), adezivi pentru exterior, dar şi mixturi de asfalt şi paturile de rezistenţă ale şoselelor“, afirmă Nicolae Constantinescu.

Inventatorul băcăuan a încheiat mai multe contracte cu producători agricoli din Republica Moldova. În timp ce în România fosfogips-ul este privit cu reticienţă, la graniţa de est l-ar folosi ca fertilizator agricol. „Am semnate unele contracte cu producători agricoli din Republica Moldova, pentru realizarea unei cantităţi de peste 120 de mii de tone anual. Practic, cu reţetele mele, Bacăul ar scăpa de muntele de fosfogips de la Amurco. Asta ar putea fi soluţia şi pentru celelalte halde din Tîrgu Mureş, Năvodari, Slobozia, Craiova, Turnu Măgurele şi Săvineşti. Am cerut Primăriei Bacău lămuriri asupra haldei de la Amurco, dar nu mi s-a răspuns la cerere. Am revenit cu o altă adresă, pe 14 septembrie, la care nu mi sa răspuns. L-am adresat Avocatului Poporului şi am primit deja sfatul să dau în judecată Primăria Bacău, pentru prejudicii, dat fiind că am precontracte semnate cu oameni de afaceri. Voi cere în instanţă 500 de mii de euro“, afirmă Constantinescu. Potrivit unei adrese recente a lichidatorului judiciar al societăţii Amurco SRL, Sierra Quadrant, „proprietarul de drept al haldei de fosfogips este Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Bacău“.

Muntele de fosfogips preluat în 2012 de Primăria Bacău de la Amurco, odată cu obligaţiile de mediu

Ecologizarea haldei de fosfogips a dat bătăi de cap firmei deţinute de miliardarul Ioan Nicolae, care trebuia să facă investiţii de milioane de euro pentru protecţia mediului şi sănătatea populaţiei. De altfel, aceasta a fost una dintre principalele probleme de mediu ale Bacăului, reapărută pe „agenda publică“ mai ales în timpul campaniilor electorale.

În luna ianuarie 2012, aleşii băcăuani din Consiliul Local Bacău, fără să pună alte condiţii, au acceptat actul de donaţie prin care 62.185 de metri (pe care se află o parte din halda de fosogips), dar şi clădirile şi anexele de pe strada Chimiei, numărul 1, de pe „Platforma Amurco“, intrau în patrimoniul municipiului Bacău. Atunci exista promisiunea unor demersuri pentru finanţarea unui proiect de ecologizare a muntelui de fosfogips. Una dintre variante era ca fosfogipsul să fie acoperit cu mâl provenit din decolmatarea Insulei de Agrement. De aproape 4 ani s-a tot aşteptat ca să fie semnat contractul de finanţare „Decontaminarea haldei de fosfogips din Bacău" cu Ministerul Mediului.

Cheltuielile rezultate de accesarea fondurilor nerambursabile, cofinanţarea locală necesară dar şi alte sume neeligibile urmau să fie suportate integral de societatea băcăuană. Pentru ecologizarea muntelui de fosfogips, autorităţile au încercat să obţină finanţare prin Axa 2, a Programului Operaţional Sectorial de Mediu, dar proiectul a fost respins la minister.

 

Secretarul municipiului Bacău a afirmat la începutul acestui an că analizează posibilitatea deschiderii unui proces. După mai bine de opt luni, lucrurile au rămas în acelaşi punct. „Suntem în plină desfăşurare a unei operaţiuni juridico-administrative, de lămurire a aspectelor ce ţin de halda de fosfogips“, ne-a declarat Ovidiu Popovici, secretarul municipiului Bacău. Viceprimarul Radu Ababei a declarat că nu cunoaşte prea bine situaţia haldei de fosfogips.

Celălalt viceprimar al Bacăului, Vasile Tescaru(foto), aruncă vina pe Guvern, pentru proiectul de ecologizare. „A fost preluată prin 2012 pentru a fi accesat un proiect european. Din păcate, Guvernul nu a dus mai departe proiectul. Ştiu că mai era şi o discuţie despre deschiderea unei acţiuni în instanţă, pentru ca muntele să fie dat înapoi societăţii Amurco“, a precizat viceprimatul Tescaru.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: