Mafia pădurilor. Traseul lui Viorel „Haşul“ Hrebenciuc, sforarul politicii româneşti: un sfert de veac pe „firul scurt“
0
Sforarul politicii româneşti, Viorel Hrebenciuc, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, este cunoscut de 25 de ani ca fiind eminenţa cenuşie a PSD-ului. Poreclit de jurnalistul Cristian Tudor Popescu ”guzganul rozaliu”, el a deţinut, încă de pe vremea regimului comunist, funcţii influente atât la nivelul judeţului Bacău, cât şi în plan naţional.
Numit de cei mai tineri politicieni “Haşul”, el este considerat atât la nivelul PSD-ului, cât şi la nivelul politicii în general ca omul care, deşi a “combinat”, n-a lăsat urme niciodată.
Viorel Hrebenciuc a pozat de fiecare dată în politicianul “updatat” la tineret şi modern. Foarte abil, a reuşit, aproape instinctiv, să iasă basma curată din toate situaţiile stânjenitoare sau controversate în care a intrat. A evoluat rapid, a făcut cărţile, a ştiut să-şi păstreze funcţiile deţinute, dar şi să pună sau să scoată oameni din posturi-cheie. Totul prin influenţă, intrigi sau sforării trase la nivel de partid.
Proaspăt absolvent al Academiei de Studii Economice, Facultatea de Cibernetică Economică şi Statistică, promoţia 1977, Viorel Hrebenciuc a fost repartizat ca economist la Înterprinderea de Legume Fructe din municipiul Bacău. După doi ani a fost recrutat de conducerea Biroului Municipal al PCR, ca activist cu probleme Economice.
La scurt timp, a fost promovat la Comitetul Judeţean de Partid, tot la Comisia Economică, funcţie pe care a ocupat-o până la Revoluţie. “Cât timp a fost activist la Municipiu a fost băiat bun. Competent şi foarte corect. Nu avea ieşiri din cadrul normalului. Nu făcea abuzuri”, îşi aminteşte Gheorghe Isofachi, fostul secretar al Municipiului Bacău timp de 30 de ani, în perioada 1972-1992. “După ce a ajuns la Judeţ s-a stricat. Acolo avea mai multe pârghii de relaţionare. Apoi, la Judeţ a cunoscut directori şi tot felul de oameni influenţi. Acolo s-a stricat!”, a concluzionat fostul secretar Isofachi.
Chemat de acasă la Revoluţie
Cei care au pătruns în Judeţeana de Partid pe 22 decembrie 1989 s-au constituit într-un organ provizoriu de conducere, avându-l în frunte pe actorul băcăuan Geo Popa. Revoluţionarii şi-au dat seama însă, după scurt timp, că nu sunt capabili să ţină în mâini frâiele judeţului. Ei au apelat la un activist de partid care îşi făcuse bune relaţii printre elitele băcăuane, pentru simplul fapt că era cel care, din poziţia sa de „şef la economic”, împărţea bonurile de benzină, în condiţiile unei penurii crunte de carburanţi.
Constantin Ţugui, un participant la Revoluţia din decembrie, a povestit ziariştilor de la Adevărul că Viorel Hrebenciuc a fost chemat de acasă pentru a face parte din noul Front al Salvării Naţionale (FSN), constituit la nivelul Bacăului. „Hrebenciuc cunoştea foarte bine economia Bacăului. Era nevoie de oameni cu experienţă pentru asigurarea hranei populaţiei şi cineva l-a propus pe Hrebenciuc, pe care l-au chemat de acasă. A fost activ, ne-a ajutat, era foarte bun organizator. La momentul ăla nu s-a gândit nimeni că e din vechiul regim sau ceva. I s-a apreciat calitatea de economist mai mult decât provenienţa politică", mai spune Constantin Ţugui.
Deşi nu a fost nicio secundă în Balconul Revoluţiei din Bacău, Hrebenciuc a promovat rapid la nivel local, fiind numit prefect al judeţului în 1990.
În vara anului 1991, inundaţiile cumplite care au avut loc în judeţul Bacău au fost şansa de afirmare pentru Viorel Hrebenciuc. Spiritul său organizatoric a fost remarcat de către preşedintele Ion Iliescu, cu ocazia unei vizite printre sinistraţi, astfel încât în anul următor, după alegeri, i se deschidea calea către o carieră politică naţională.
În 1992, ajunge secretar general al Guvernului, funcţie pe care a ocupat-o până în 1996. Tot în 1992, ajunge deputat în Parlamentul României din partea PDSR. Între anii 1996-2000 este numit membru în Comisia pentru Drepturile Omului, Culte şi Problemele Minorităţilor Naţionale. De atunci şi până în prezent, Hrebenciuc a ocupat funcţii influente în cadrul Camerei Deputaţilor, cele mai importante fiind în perioada 2005-2008 - Lider al Grupului Parlamentar PSD din Camera Deputaţilor, 2004-2008 - Preşedinte al Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului Romaniei.
Cu o zi înainte să fie audiat de procurorii DNA Braşov, Viorel Hrebenciuc a avut o “premoniţie”. A venit în Bacău ca să se întâlnească cu blogerii şi au discutat despre cât de repede se va ajunge de acum încolo la Braşov (n.r. - făcând referire la autostrada Bacău-Braşov). A doua zi, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor avea să intre în sediul DNA Braşov, pentru a fi audiat.
Prima inculpare
Prima dată când numele Hrebenciuc Viorel a apărut într-un dosar de corupţie a fost în urmă cu aproximativ o lună. Atunci, pe numele vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor, şi pe cel al unuia dintre membrii CNA, Narcisa Iorga, s-a început urmărirea penală, de către procurorii anticorupţie, pentru că l-ar fi ajutat pe primarul de Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan "Pinalti", să-şi recâştige ilegal licenţa pentru postul de televiziune Giga TV.
Rolul lui Hrebenciuc în dosarul retrocedărilor ilegale
Procurorii DNA în acuză pe Viorel Hrebenciuc de săvârşirea infracţiunilor de "constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosire a influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite".
În sarcina deputatului Hrebenciuc Viorel s-a retinut că, începând cu luna aprilie 2013 şi până în prezent, împreună cu Adam Ioan, Paltin Gheorghe Sturdza si Bengescu Dan Costin, a constituit şi coordonat un grup infracţional care urmărea să obţină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei cu scopul de a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier în suprafată de 43.227 ha, dobândit printr-o hotărâre judecătorească a Tribunalului Covasna.
Deputatul PSD a fost interceptat în timp ce intervenea la funcţionarii locali din Bacău. Într-o discuţie telefonică din data de 1 decembrie 2013 cu un funcţionar al comisiei judeţene de aplicare a legilor proprietăţii din cadrul Consiliului Judeţean Bacău, Hrebenciuc îi solicită relaţii în legătură cu demersurile efectuate de această instituţie cu privire la procesele civile privind suprafeţele de teren împădurit, vizate de Paltin Gheorghe Sturdza, cercetat în acelaşi dosar.
"Domn: Da, domnule preşedinte.
Viorel Hrebenciuc: Salut, boss, ce faci?
Domn: Vă rog, bine.
Viorel Hrebenciuc: Mă, spune-mi şi mie, deci aţi făcut aia, cerere de strămutare, comisia judeţeană?
Domn: Nu, nu, nu, e făcută de Direcţia Romsilva de la Bucureşti.
Viorel Hrebenciuc: De Romsilva, nu de voi de la Bacău?
Domn: Nu, nu, nu de noi, noi nu avem nicio treabă, doar că trebuie să treacă prin noi, ca parte în proces. De Romsilva e iniţiată şi făcută.
Viorel Hrebenciuc: Am înţeles, am înţeles."
Într-o interceptare ambientală din data de 13 august 2014, Viorel Hrebenciuc a discutat despre punerea în posesie asupra terenurilor din comuna Brusturoasa cu Dan Costin Bengescu, la rândul său urmărit penal în dosar.
"Viorel Hrebenciuc: Eu mâine după-amiază la 4 jumate vorbesc încă o dată... la Bacău, să văd dacă au primit vreun semnal. Şi dacă n-a primit, te trimit la Crăciunescu (directorul general Romsilva - n.r.) să-i spună Crăciunescu că ştie că ai avut o discuţie şi-i spune exact ce are de făcut. Ai înţeles?
Bengescu Dan: Da.
Viorel Hrebenciuc: Adică, o lucrăm...
Bengescu Dan: Aşa.
Viorel Hrebenciuc: Aşa.
Bengescu Dan: Haideţi să vă spun...?... Gata, deci n-a promis nimic, a zis că-mi rezolvă ei. Şi săptămâna trecută l-a sunat pe Sorin... ?... dă-i drumul înainte, nu-ţi mai contestă nimic.
Viorel Hrebenciuc: ...?... sau cum?
Bengescu Dan: Ai înţeles? Nu-ţi mai contestă, stai liniştit. Ne ocupăm de tot. Şi de Sibiu, ne ocupăm noi tot".
Pe aceeaşi temă:
Dan Costin Bengescu şi Iosif Kadas au fost arestaţi preventiv in dosarul retrocedarilor ilegale, a declarat avocata Alice Drăghici pentru postul de televiziune Digi 24. Faţă de Sorin Ion Iacob şi Jănică Poenaru s-a luat masura arestului la domiciliu. Procurorii au cerut instanţei supreme măsura arestului preventiv pentru şase persoane cercetate în acest dosar.
Principalele documente care au stat la baza reconstiturii ilegale a peste 43.000 de hectare de pădure în favoarea falsului moştenitor al familiei Ghica datează din 1871 şi 1943. "Adevărul" vă prezintă în premieră decizia judecătorească de la care a izbucnit dosarul retrocedărilor.
VIDEO Socrul lui Ponta, finii lui Băsescu, dar şi Hrebenciuc, suspectaţi de corupţie într-un dosar DNA privind retrocedarea a 90.000 de hectare
Mai multe percheziţii au avut loc miercuri la sedii ale unor firme, dar şi la instituţii publice din 3 judeţe într-un caz de corupţie privind retrocedarea a 90.000 de hectare de teren forestier. Printre suspecţi se numără avocaţi, judecători, dar şi parlamentarii Ilie Sârbu şi Viorel Hrebenciuc.
Se încarcă comentariile...
