Specialist, despre istoria comună a armenilor şi a românilor: „Relaţiile dintre cele două popoare au fost întotdeauna foarte bune“

Specialist, despre istoria comună a armenilor şi a românilor: „Relaţiile dintre cele două popoare au fost întotdeauna foarte bune“

Expertul Arsen Arzumanyan a fost bine primit de mica comunitate armeană din Bacău

Arsen Arzumanyan (27 de ani) este doctor al Universităţii din Bucureşti, pasionat de istoria armenilor din România şi din spaţiul est european. În afară de dialectele limbii armene, cunoaşte bine limbile română, engleză, rusă şi arabă şi este îndrăgostit de viaţa din România. Crede că românii seamănă mai mult cu armenii, decât cu locuitorii din vestul Europei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Expertul dr. Arsen Arzumanyan a ales să studieze România în cadrul unui program al Guvernului Armeniei. Vorbeşte şi scrie excelent în limba limba română. Apreciază modul în care sunt respectate drepturile minorităţilor în România şi îşi doreşte să contribuie la întărirea comunităţilor armene din ţară şi la păstrarea identităţii lor etnice.  A venit la Bacău, în perioada de 25-27 iulie, în cadrul unei şcoli de vară organizată de Uniunea Armenilor din România, Filiala Bacău şi Colegiul Naţional “Gheorghe Vrănceanu” din localitate. 

Expertul armean a urmat în perioada anii 2005-2011 cursurile Facultăţii de Relaţii Internaţionale din Universitatea de Stat din Erevan, unde a obţinut licenţa şi apoi masteratul. După un an pregătitor de limba română la Universitatea din Bucureşti, a început doctoratul şi a susţinut teza de doctorat în decembrie 2015, cu titlul “Comunitatea armeană din România: prezervarea moştenirii unei minorităţi naţionale” (originalul în limba engleză: The Armenian Community in Romania: Preserving the Heritage of a National Minority).

Între anii 2010-2011, Arsen a fost expert în Departamentul Relaţiilor Externe al aparatului Guvernului Republicii Armenia. În 2013 a fost consilier personal al ministrului Economiei al României. Din 2014, el lucrează la Uniunea Armenilor din România, fiind corespondent de presă şi coordonator  pe relaţia UAR cu instituţii din Armenia şi Diaspora armeană. În afară de două dialecte ale limbii sale materne (occidentală şi orientală), el vorbeşte limbile română, engleză, rusă şi arabă.

FOTO Arsen Arzumanyan, în vizită la UAR, Filiala Bacău

M.M.  Ai studiat istoria comunităţii armene din România. Care este evoluţia relaţiilor româno – armene pe pământ românesc?

Arsen Arzumanyan: Primii armeni au venit în România în secolele XI-XII prin Crimea, după căderea capitalei Armeniei, Ani, în anul 1045. De fapt, mai sunt atestări despre unele grupuri de armeni care existaseră pe pământul românesc şi înainte. Oraşele Botoşani, Suceava, Iaşi şi alte localităţi mai mici din jurul lor au devenit centrele armenilor. Începând de secolele medievale, armenii au fost activ integraţi în mai multe activităţi în regiunile istorice ale României: Transilvania, Moldova, Valahia (Ţara Românească) şi Dobrogea. Aşadar, cele mai vechi surse solide de informaţie despre activităţile comunităţilor armene apar începând din a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Faptul că biserica armeană din Botoşani este din anul 1350, iar cea din Iaşi din 1395, sunt cele mai strălucite dovezi ale existenţei comunităţilor armene pe pământul românesc. Iar relaţiile între cele două popoare, armean şi român, au fost foarte bune şi atunci când la Botoşani sau Suceava existau doi conducători ai urbei, armeanul pentru armeni şi românul pentru români, şi acum, când numărul armenilor a scăzut foarte mult în România. Numai în Suceava s-au păstrat două biserici şi două mănăstiri (Zamca şi Hagigadar) armeneşti din secolele XVI-XVII. Armenii au avut o istorie glorioasă şi în alte oraşe ale Moldovei, precum Bacău, Roman, Focşani, Galaţi, etc.

Nu mai vorbim despre armenii din Transilvania care au construit două oraşe în secolul al XVIII-lea, Gherla, fostul Armenopolis, şi Dumbrăveni, fostul Elizabethopolis, de asemenea fiind prezenţi şi în Gheorgheni, Frumoasa, Baia Mare, Târgu Mureş, etc. În Muntenia, armenii s-au stabilit în general în Bucureşti şi Piteşti, iar în Dobrogea, armenii au fost concentraţi în Constanţa şi Tulcea. Numărul armenilor din Constanţa (şi celor din Bucureşti) a crescut brusc după Genocidul armenilor din Imperiul Otoman între anii 1915-1923 când aici au ajuns câteva mii de armeni, deşi mare parte din ei au plecat spre Occident. Astăzi, cei mai mulţi armeni sunt în Bucureşti, iar apoi în Constanţa.
Din păcate, generaţiile noi din ambele ţări nu prea ştiu multe lucruri, unii despre alţii, cât şi despre uriaşa moştenire a comunităţii armene din România. Vom face tot posibilul, ca în ambele ţări să se ştie mult mai multe lucruri atât despre literatura, arta, obiective turistice, etc. ale Armeniei şi României, cât şi despre comunitatea armeană din România şi istoria ei glorioasă.

M.M. Cum apreciezi respectarea drepturilor omului în România?

Arsen Arzumanyan: Guvernul României are o contribuţie uriaşă în dezvoltarea minorităţilor naţionale care se bucură de drepturi considerabile consfinţite prin Constituţie. În particular, România sprijină cele 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale oficial recunoscute (printre ele şi cea armeană) într-un număr semnificativ de situaţii, precum dreptul de participare la alegerile parlamentare; alocarea anuală de fonduri din bugetul statului; finanţarea  editurilor, salariile profesorilor de limba maternă, ale personalului cleric etc., precum şi renovarea/restaurarea unor lăcaşe de cult din fondurile statului; dreptul de a avea emisiuni de televiziune şi radio, precum şi tipărirea de manuale în limbile lor materne, etc.; posibilitatea  de a participa la viaţa social-politică a României. Minorităţile naţionale, în special cea armeană, la rândul lor, contribuie la dezvoltarea în multe domenii din România prin reprezentanţii lor.

M.M.  Ce personalităţi armene cunoşti, care au influenţat istoria României, şi care au fost evidenţiate în lucrarea ta de doctorat?

Arsen Arzumanyan: În teza mea de doctorat am vorbit despre aproape toate personalităţile cunoscute din România în trecut sau în prezent care aveau sau au origine armeană. Printre ei putem număra pe domnitorul Moldovei Ioan Vodă cel Cumplit sau Ioan Armeanul (1572-1574), matematicianul Spiru Haret, cărturarul Gheorghe Asachi, cunoscutul om politic Grigore Trancu-Iaşi, filozoful Vasile Conta, colecţionarul Krikor H. Zambaccian, medicul neurochirurg Dumitru Bagdasar, criticul literar Garabet Ibrăileanu, medicul Ana Aslan, fondatorul Institutului Naţional de Geriatrie şi Gerontologie (primul din lume), etc. Astăzi, cei mai cunoscuţi membri ai comunităţii armene sunt senatorul Varujan Vosganian, preşedintele Uniunii Armenilor din România (UAR), Varujan Pambuccian, deputatul UAR, cântăreaţa Corina Chiriac, pianistul de jazz Harry Tavitian, scriitorul Ştefan Agopian şi alţii. Lista este lungă, iar personalităţile cunoscute reprezintă multe domenii.

M.M.  Care este evoluţia demografică a armenilor în România, în ultimul secol. Câţi sunt ei în momentul de faţă, potrivit Recensământului şi câţi sunt nedeclaraţi?

Arsen Arzumanyan: Merită de menţionat că multe date, cel puţin legate de armenii din România, nu sunt corecte ceea ce constituie obiectul unei alte analize în cadrul tezei mele. De exemplu, în mai multe oraşe numărul armenilor este mai mare faţă de cei declaraţi la recansământ. S-a vorbit mult şi despre faptul că pe parcursul recensământului s-au confundat armenii cu aromânii. Astfel, oficial numărul celor care au origine armeană este 1,361 după recensământul din 2011 care nu poate fi un număr corect, mai ales că în datele oficiale informaţia despre etnia a 1,236,810 persoane este considerată nedisponibilă. Bineînţeles, şi printre ei se pot afla mulţi armeni.

M.M.  În ultimii 4 ani ai trăit în România, la studii şi prin comunităţile de armeni. Ce impresie ţi-ai format şi care sunt cele mai frumoase experienţe trăite?

Arsen Arzumanyan: România este o ţară foarte frumoasă care poate şi trebuie să fie mult mai dezvoltată, iar Bucureştiul să devină centrul Europei de est. De asemenea, aş vrea să văd relaţiile româno-armene mult mai active în toate domeniile.

Cele mai frumoase experienţe trăite în România au fost călătoriile mele în întreaga ţară unde am vizitat sute de obiective turistice şi am descoperit România. O altă experienţă minunată este integrarea în activităţile Uniunii armenilor din România, datorită căreia spiritul armenesc continuă să aibă locul său specific pe acest pământ. Aceste două lucruri m-au ajutat foarte mult pentru a-mi finaliza teza de doctorat, precum şi a cunoaşte această ţară, care este atât de aproape de Armenia, dar în acelaşi timp fiind şi ''departe'' din cauză că nu ne prea cunoaştem. Aş vrea să menţionez că în aceşti ani am observat că românii cu obiceiurile, tradiţiile şi mentalitatea (pe scurt, cu bune şi cu rele) mai degrabă seamănă cu armenii, decât cu locuitorii din vestul Europei.

M.M.  Cum ţi se pare viaţa comunităţii armenilor din Bacău, condusă de Vasile Agop?

Arsen Arzumanyan: Fără exagerare, domnul Vasile Agop este un om excepţional pentru comunitatea armeană din Bacău. Numai cu câţiva oameni organizează anual evenimente foarte importante pentru a păstra şi a dezvolta ''armenitatea'' în Bacău. Mă bucură faptul că, şi pe viitor, ei vor să facă mai multe evenimente de mai mare anvergură la care să participe cât mai mulţi oameni din Bacău. Din tot sufletul îmi doresc ca oraşul Bacău să fie mereu un centru important armenesc din regiunea Moldovei. Îi voi ajuta cu ce pot, dar mai întâi cu limba armeană, având în vedere că majoritatea armenilor din România nu mai vorbesc limba armeană. Consider că pentru prezervarea identităţii naţionale cel mai important lucru a fost şi rămâne păstrarea limbii materne nu numai pentru armeni, ci pentru orice naţiune.   

FOTO: Arsen Arzumanyan, la şcoala de vară organizată de preşedintele armenilor din Bacău, Vasile Agop 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările