Povestea pilotului Valentin Vasilescu, fost comandant adjunct al Aeroportului Otopeni: dosarul Ţigareta II i-a distrus cariera

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Valentin Vasilescu (54 de ani) a fost arestat 100 de zile în dosarul Ţigareta ll, la vârsta de 37 de ani. Atunci şi-a pierdut funcţia de comandant adjunct al Aeroportului Internaţional Otopeni. Justiţia l-a găsit nevinovat, iar ICCJ a recunoscut în cazul lui eroarea judiciară şi a dispus ca statul să plătească despăgubiri de 358 de mii de lei, dar a omis dispunerea reîncadrării în funcţia pierdută.

Pilotul militar Valentin Vasilescu, fost comandant adjunct al Aeroportului Internaţional Otopeni, cere să fie reîncadrat în funcţia pe care a pierdut-o în urma arestării abuzive în dosarul Ţigareta ll. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a considerat definitiv şi irevocabil că acuzarea şi arestarea în cazul lui Vasilescu a fost o eroare judiciară a procurorilor. Mai mult, ICCJ a dispus în ianuarie 2014 ca statul român să-i plătească 358 de mii de lei, pagube materiale şi morale dar a omis să dispună reîncadrarea în funcţia pe care a deţinut-o în 1998. „S-a dovedit, în sfârşit, că a fost vorba de o eroare judiciară, dar pentru ea nu a plătit niciun magistrat. Aşa că azi statul român va fi cel care va suporta plata acestor daune. Cu alte cuvinte, ca şi în cazul altor erori judiciare, tot contribuabilul va plăti pentru greşelile magistratilor incompetenţi sau a celor care s-au "onorat" profesia cu rea-credinţă sau crasă incompetentă“, a declarat avocatul George Papu, pentru Lumea Justiţiei, imediat după emiterea deciziei ICCJ.

Pe 13 iulie 2015, Valentin Vasilescu a făcut o solicitare la conducerea Aeroportului Otopeni, în care cere reanalizarea situaţiei sale, pentru reîncadrarea pe post sau pe un loc de muncă similar, conform pregătirii. Până în prezent, nu a primit niciun raspuns, deşi a trecut termenul legal. „După scandalul Ţigareta ll şi o lungă perioadă de cercetare şi restrângerea unor drepturi, din partea parchetelor şi proces, am fost declarat absolvit de orice vină, prin ordonanţa nr. 26/D/P/2005 a DIICOT, din 22 octombrie 2009. Mai mult decit atât, prin decizia definitivă şi irevocabilă a ICCJ din 30 ianuarie 2014, s-a stabilit că în cazul meu a fost vorba de o eroare judiciară. Statul român fiind obligat să-mi achite un cuantum al daunelor şi despăgubirilor pentru arestarea preventivă de peste 100 de zile, pentru resţrictionarea de a parasi Bucureştiul, pentru durata excesivă a cercetării penale şi a procesului, în valoare de 358.000 lei“, afirmă Valentin Vasilescu.

Fostul militar a fost dat afară de la Aeroportul Internaţional Otopeni, după împlinirea primelor 60 de zile de arest preventiv. Mai mult, deşi Codul Muncii îi obliga, cei care au emis decizia de concediere nu i-au trimis-o la arestul Poliţiei Capitalei, pentru a o putea contesta. Într-un răspuns al conducerii Aeroportului Otopeni, la prima solicitare de reangajare pe post, după scoaterea de sub urmărire penală, de pe 26 martie 2010, lui Valentin Vasilescu i se spune că a avut termen de contestare a deciziei 30 de zile de la emiterea deciziei de concediere, când era în arest.

Pe 7 mai 1998, Valentin Vasilescu este arestat abuziv în renumitul dosar penal care a zguduit lumea politică în timpul preşedintelui Emil Constantinescu, dosarul Ţigareta ll. Odată cu Valentin Vasilescu a fost arestat şi colonelul Gheorghe Truţulescu de la SPP, locţiitor al comandantului Secţiunii Asigurare Misiuni. A urmat fuga acestuia, dar şi intoxicările de presă, care au ţinut prima pagină a presei româneşti. 

Împotriva lui Valentin Vasilescu nu existau probe de niciun fel, privind implicarea în afacerea contrabandei de ţigări, orchestrată ca transport secret al Armatei. Atunci, Truţulescu dă o declaraţie în faţa procurorului, în care spune că Vasilescu nu ar putea justifica 2500 de dolari, taxe de aeroport Aeroport, care ar fi reprezentat mita şi participarea lui la grupul infracţional. Informaţia a apărut imediat şi în câteva surse de presă, apropiate magistraţilor militari din Capitală. 

Declaraţia lui Gheorghe Truţulescu a fost dată cu o oră înainte de expirarea mandatului. Pentru că mandatul de arestare de până atunci, pentru contrabandă, fusese anulat de instanţă şi pe aceaşi învinuire nu-l mai puteau ţine în cătuşe, Vasilescu a mai fost ţinut încarcerat, pentru o presupusă mită, pentru care a primit achitare în 2004,

Astfel, la începutul lunii iulie 1998, când Vasilescu ar fi avut posibilitatea să conteste decizia de concediere de la Aeroport, a fost încarcerat pe baza unor declaraţii fără fundament. „Truţulescu a fost pus de procuror să dea o declaraţie din care să sugereze că Vasilescu ar fi putut primi mită aproximativ 2.500 de dolari, pentru ca avionul să nu apară în evidenţele aeroportului. Neînscrierea în evidenţele aeroportului, fiind o dovadă a participării la contrabandă. Fără să aducă probe. Mai mult decât atât, procurorul a luat de bună declaraţia lui Truţulescu deşi avea planul de zbor din acea zi în care avionul IL-76 era trecut atât la decolare cât şi la aterizare. În plus, aeroportul, prin casierul de serviciu a colectat taxele de aterizare şi iluminare de la echipajul Il-76, dovadă fiind fişa de taxare aflată în posesia procurorilor. Ca să fie sigur ca obţine impactul dorit în opinia publică, procurorul  a trimis pe loc unui cotidian o copie a declaraţiei lui Trutulescu, pentru a fi publicată“, afirmă Valentin Vasilescu, acoperit de copia unor „exclusivităţi“ din ziar.

Presupusa discuţie a colonelului Truţulescu nu a avut loc în realitate, lucru confirmat mai târziu de judecători. Regulamentul gardienilor care însoţesc deţinuţii de la Tribunal la locul de detenţie îi obligă pe aceştia să facă imposibilă orice comunicare între deţinuţi.

FOTO (Valentin Vasilescu, pilot pe MIG21 la Bacău)

image

Valentin Vasilescu s-a pregătit ca pilot de MIG21 şi instructor de zbor la Bacău.

Până la 37 de ani, Valentin Vasilescu a urmat Şcoala Militară de Ofiţeri de Aviaţie "Aurel Vlaicu", Academia de Înalte Studii Militare şi Academia Naţională de Aviaţie. Are licenţă de pilot militar pe avion supersonic (MIG21), licenţă controlor trafic aerian intenaţional, dar şi specializare în management aeroportuar şi gestionare a situaţiilor de criză aparute ca urmare a actelor teroriste, în urma unui curs de calificare la Dublin, făcut înainte de a fi arestat, în 1998). La Bacău, la Baza Aeriană, în perioada 1984-1985, a urmat cursuri de perfecţionare ca pilot de MIG 21, iar în 1988, de instructor de zbor.

 Şomer, fără indemnizaţie, de 11 ani. Discriminat pentru o cercetare penală abuzivă

 Valentin Vasilescu, după abuzurile din dosarul Ţigareta ll, a intrat în politică. În scurt timp a ajuns şef al Organizaţiei Partidului România Mare din Alba şi în perioada 2000-2004, deputat în Parlamentul României. De la încheierea mandatului şi până în prezent nu a reuşit să-şi găsească nici un loc de muncă. Situaţia disperată ar fi trebuit să se încheie odată cu recunoaşterea erorii judiciare în cazul lui. 

„Datorită cercetării penale prelungite sunt de 11 ani şomer. Deşi m-am înscris la toate concursurile pentru ocuparea unor posturi din aviaţia civilă, inclusiv pentru cel de comandant adjunct la aeroportul Băneasa sau Targu Mureş, pentru care am avut cel mai bun CV, dar am fost eliminat pentru faptul că eram cercetat penal“, a mai spus pilotul Vasilescu. 


Reîncadrarea, posbilă prin decizia Aeroportului Internaţional Otopeni sau prin acţiune în instanţă

În urma arestării preventive, care nu a avut la bază probe şi indicii de vreun fel, acesta şi-a pierdut locul de muncă, fără drept de apel. „De ce conducerea aeroportului nu recunoaşte că a fost indusă în eroare de procurori, atunci cînd am fost concediat? Şi recunoaşterea poate veni doar prin reîncadrarea pe funcţia avută atunci“, afirmă Valentin Vasilescu. 

Avocatul băcăuan Gabriel Ioniţă afirmă că acesta şi-ar putea recăpăta locul de muncă (n.r. eventual salariile cuvenite) printr-o acţiune în instanţă. Dacă Aeroportul Otopeni nu poate proba că decizia de concediere a ajuns, cu confirmare de predare-primire, la fostul comandant adjunct, atunci sunt toate motivele pentru ca acesta să fie reintegrat în câmpul muncii. „Petentul a făcut cerere de revocare a deciziei de desfacere încă din mai 2010 , context în care a cerut şi reintegrarea/ repararea pagubei. Deşi i s-a răspuns defectuos, de la data răspunsului trebuia să acţioneze în judecată angajatorul, cu o acţiune în anulare / pretenţii, chiar dacă vorbim de termenul de 30 de zile, pentru anularea deciziei de concediere sau de cel de 3 ani ( pe Codul Muncii). Poate să încerce o repunere în termen printr o acţiune anulare, reintegrare sau pretenţii, raportat la ultimul răspuns al angajatorului“, precizează avocatul băcăuan Gabriel Ioniţă, specializat în drept administrativ şi litigii de muncă.

Bacău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite