Moineşteanul care a schimbat lumea. 120 de ani de la naşterea lui Tristan Tzara, cofondatorul curentului cultural Dada

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Moineşti în 1911 FOTO Primaria Moineşti
Moineşti în 1911 FOTO Primaria Moineşti

Cea mai importantă personalitate a oraşului băcăuan Moineşti rămâne Samuel Rosenstock (1896-1963), care şi-a luat pseudonimul de Tristan Tzara. De numele său se leagă concepţia Dadaistă, curent cultural anarhist care a influenţat decenii întregi arta la nivel mondial. Publică la doar 16 ani, la Moineşti, revista Simbolul, iar la 20 de ani, pe 6 februarie, la Zürich pune bazele Dadaismului, căruia i s-au alăturat artişti şi din întreaga Europă.

Samuel Rosenstock, evreu de origine română, născut la Moineşti a creat o adevărată revoluţie după ce, în anii Primul Război Mondial, la Zurich, a pus bazele Dadaismului, împreună cu alţi tineri talentaţi ai timpului, la Cabaret Voltaire. Ulterior, în anii 20, călătoreşte în toată Europa şi se stabileşte în Franţa, la Paris. Şochează lumea artistică franceză, rigidă, prin textele sale şi concepţia anarhistă. I se alătură scriitorii Hugo Ball şi Richard Hülsenbeck şi dar şi artişti precum Hans Arp, Marcel Iancu, Francis Picabia, Marcel Duchamp (S.U.A.), Max Ernst, Kurt Schwitters (Germania).

Tristan Tzara, în februarie 1935

Tristan Tzara are meritul de a fi propagat ideile mişcării culturale Dada în cercurile oamenilor de cultură din Europa. Într-un text din Vanity Fair, din 1922, tradus în revista România Liberă, tânărul de de 26 de ani explică în ce constă revoluţia Dada. „Dadaismul e un simptom caracteristic dezordonatei lumi moderne, inspirat de haosul şi colapsul european din timpul războiului. Pentru intelectualii exilaţi în Elveţia, umanitatea părea să fi înnebunit: toată ordinea s-a năruit, toate valorile au fost răsturnate. În spiritul mişcării, dadaiştii s-au pus pe glume grosolane, au organizat întruniri bolnav de elaborate şi au redactat, ca nimeni alţii, manifeste brici, ce parodizau, în violenţa şi absurditatea lor, absurditatea şi violenţa lumii în care trăiau. Printre exponenţii germani ai mişcării, însă, dadaismul a avut un gust mult mai amar şi, în chestiuni legate de societate şi politică, avea chiar un aer revoluţionar. Dadaiştii francezi erau, în schimb, mult mai tineri şi se desfătau ca într-un carnaval al nonsensului. Pe măsură ce acordau importanţă mişcării, o îndreptau împotriva artei“, scria în 1922 Samuel Rosenstock.


Publică în limba franceză, în 1916, „Prima aventură cerească a domnului Antipyrine“, în 1918, „Douăzeci şi cinci de poeme“, şi în 1924, „Şapte manifeste Dada“, considerate manifestele mişcării. 

În 1924 se căsătoreşte cu artista suedeză  Greta Knutson, cu care are un fiu,  Christophe. În 1937 se desparte de soţie. În anii 30, Tristan Tzara se îndepărtează de nihilismul tinereţii şi îmbrăţişează principiile suprarealismului. În timpul celui  Dolea Război Mondial face parte din Rezistenţa Franceză, se apropie de curentul marxist, devine membru al Partidului Comunist Francez, după încheierea Războiului, de unde demisionează în 1956, după reprimarea de către sovietici a revoluţiei din Ungaria.
Cele mai bune lucrări din aceasta perioadă sunt „Omul aproximativ“ (1931),„Vorbind singur“ (1950) iar în 1953, „Faţa interioară“. În 1963 este înmormântat în Cimetière de Montparnasse.

Moineşti, în 1908 FOTO Primăria Moineşti

Moineşti în 1911 FOTO Primaria Moineşti
Bacău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite