FOTO VIDEO Varujan Vosganian: „Cerem Turciei recunoaşterea şi asumarea răspunderii pentru genocidul făcut împotriva armenilor“
0
Preşedintele Uniunii Armenilor din România, Varujan Vosganian, a participat vineri la un eveniment organizat de armenii din Bacău, în parteneriat cu instituţiile publice, în memoria celor peste 1,5 milioane de armeni care au murit în urma genocidului dispus de Guvernul Junilor Turci, în 1915.
De la ora 13, sediul Uniunii Armenilor din Bacău, de pe strada Oituz, Varujan Vosganian, însoţit de scriitorul Mircea Bostan, a susţinut o scurtă prelegere în faţa armenilor băcăuani dar şi a reprezentanţilor societăţii civile. Apoi, de la ora 14.00, în Piaţa Tricolorului din Bacău a avut loc „Comemorarea a 99 de ani de la genocidul împotriva armenilor“, la care au participat şi reprezentanţii Instituţiei Prefectului, ai Consiliului Local Bacău şi ai unor licee.
Varujan Vosganian a făcut mai multe consideraţii asupra crimelor din aprilie 1915, făcute de Imperiul Otoman, condus la acea vreme de guvernul „Junilor Turci“, despre drama dezrădăcinării, a deportărilor, foametei, cu scopul exterminării definitive a armenilor, care ocupau acele teritorii de mii de ani.
Totodată, nu a uitat să amintească de căldura poporului român, care i-a primit cu braţele deschise şi le-a acordat drepturi, iar armenii au contribuit în toate domeniile la binele societăţii. „Îi mulţumesc lui Vasile Agop pentru organizarea acestei săptămâni dedicată comemorării genocidului armenilor si vreau să anunţ că anul viitor va organiza acest eveniment la nivel naţional“, a spus Varujan Vosganian, în introducere. „În manuale scrie că au murit 6 milioane de evrei, zeci de milioane de chinezi şi un milion şi jumătate de armeni. Dar nu există o aritmetică a sângelui. În Anatolia trăiau 3 milioane de armeni, jumătate au murit în 1915. Populaţia noastră s-a înjumătăţit. Armenii s-au aşezat acolo cu un mileniu înainte de naşterea lui Isus. În numai trei luni, această civilizaţie a fost complet nimicită. Au rămas patru mii de biserici, trei mii cinci sute de şcoli, sute de mii de locuinţe, care au fost ocupate. Indiferenţa faţă de genocidul armean a costat omenirea foarte mult. I-au urmat alte acte de acest gen: Holocaustul îndreptat împotriva evreilor şi ţiganilor, genocidul din Cambodgia, din Africa, din fosta Iugoslavie. Eu cred că recunoaşterea genocidului armean este un moment de luciditate, necesar la nivel mondial. Dacă Turcia se revendică moştenitoare a Imperiului Otoman, atunci trebuie să-şi asume şi greşelile“, a mai spus Varujan Vosganian.
Senatorul român de origine armeană a făcut referire şi la necesitatea ca partidele politice din România dar şi aleşii din Parlamentul României să-şi asume o declaraţie comună, pentru recunoaşterea genocidului armean şi a adevărului istoric. Însă, o astfel de atitudine a clasei politice din România poate fi interpretată ca un semnal negativ, ca opoziţie faţă de politica Turciei, cu care România întreţine relaţii economice consistente. Mai mult, recunoaşterea crimelor făcute în urmă cu un secol lasă loc şi la revendicări de natură morală şi materială, deoarece armenii au lăsat odată cu deportarea lor o „zestre“ considerabilă poporului turc.
„Comemorarea a 99 de ani de la genocidul împotriva armenilor“ în Piaţa Tricolorului din Bacău
De la ora 14, comemorarea armenilor ucişi de „Junii Turci“ în 1915 s-a făcut şi în centrul municipului Bacău, în Piaţa Tricolorului. Un grup numeros, format din elevi de la Colegiul Naţional Gheorghe Vrânceanu (coordonaţi de profesorul de istorie Dumitru Ficuţă), de la Colegiul Naţional de Artă „George Apostu“ şi de la Colegiul „Anghel Saligny (de la clasele profesorului dr. Ovidiu Buhucianu) dar şi alte cadre didactice au luat parte la discursurile ţinute de armeni şi autorităţile locale. Instituţia Prefectului a fost reprezentată de Carmen Cioltan, iar Consiliul Local Bacău, de Ilie Bârzu. Cei peste 100 de elevi au ţinut un moment de reculegere şi au aprins lumânări, care au format, grupate, anul 1915.
Drama poporului armean a răsunat, poate pentru prima dată, atât de clar băcăuanilor aflaţi în zona centrală a oraşului. Dincolo de marile personalităţi, de origine armeană, care s-au dovedit, totodată şi buni români (Virgil Madgearu, Garabet Ibrăileanu, Spiru Haret, Vasile Conta, Varujan Pambuccian, ş.a.) românii au şi experienţe dureroase similare cu cele ale armenilor. Sute de mii de români basarabeni au ajuns în lagarele de muncă din Siberia, iar mutarea populaţiei, înfometarea, au rămas doar semnele unei naţii înfrântă după Război.
Comemorarea armenilor la 99 de ani de la genocidul din Anatolia este un proiect pus la punct de Uniunea Armenilor din România, Filiala Bacău, susţinut şi de Ambasadei Armeniei, cu sprijinul Casei Corpului Didactic din Bacău (profesorul Gabriel Stan), a profesorilor băcăuani, a Uniunii Scriitorilor din România şi a Societăţii Cultural Ştiinţifice „Vasile Alecsandri“ din Bacău.
În următoarele zile, Bacăul va fi „capitala“ comemorării genocidului armean. Mâine, sâmbătă, la sediul Uniunii Armenilor din Bacău va avea loc o întâlnire cu oficiali armeni, Hasmig Danelian şi Gurgen Ohanian, care vor vorbi despre oportunităţile pe care le oferă astăzi Armenia. Miercuri, 30 aprilie, la Sala Ateneu din Bacău, de la ora 16, va avea loc un simpozion dedicat culturii şi civilizaţiei armene, la care vor participa personalităţi importante armene dar şi reprezentanţi ai mediului academic.
Se încarcă comentariile...
