FOTO VIDEO Palatul şi Parcul Ştirbey din Dărmăneşti au fost cumpărate de multimilionarul Itshak Nahmany cu 400 de mii de euro

Palatul şi Parcul Ştirbey au intrat de drept în proprietatea lui Itshak Nahmany, tatăl vedetei Giulia Nahmany,  după ce Consiliul Judeţean Bacău a refuzat să-şi exercite vineri, 28 martie, dreptul de preemţiune asupra acestui imobil, o adevărată capodoperă arhitehtonică, inclusă în Patrimoniul Naţional.  După reabilitare, palatul va fi transformat în hotel de lux.

Itshak Nahmany  a făcut în luna decembrie 2013 un antecontract de vânzare-cumpărare cu urmaşii familiei Ştirbey, Mihai Basarab Brâncovean, Emanoil Constantin Basarab şi Georges Şerban Cantacuzino, care locuiesc în Franţa şi Anglia. Atât Palatul Ştirbey, cât şi Parcul Ştirbey au fost declarate în 2004 monumente istorice şi au fost incluse în Patrimoniul Naţional. Potrivit legii, prima ofertă de vânzare, la preţul hotărât de urmaşii prinţului Georghe Ştirbey a fost înaintată autorităţilor băcăuane, care, însă au refuzat să cumpere imobilul. Consiliul Judeţean Bacău şi-a motivat decizia prin lipsa fondurilor: „Având în vedere situaţia economică cu care ne confruntăm şi care nu poate susţine o astfel de achiziţie, supun spre aprobare proiectul de neexercitare a dreptului de preemţiune de către Judeţul Bacău, pentru cumpărarea imobilului „Palatul Ştirbey şi Parcul Ştirbey“ situat în Dărmăneşti, judeţul Bacău“, se arată în hotărârea semnată de Dragoş Benea, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău.

Itshak Nahmany: „Il voi reabilita şi voi face un hotel de lux“

Vedeta de televiziune Giulia Nahmany, creatoare de bijuterii şi aceesorii feminine, nu ştie de noua achiziţie a familiei. Dealtfel, după divorţul mamei,  Daniela Nahmany de Itshak Nahmany, Giulia a rămas în Bucureşti, iar fratele ei, Dave, mai mult cu tatăl, în Israel. „Nu ştiu nimic despre acest palat. Nu am ce comenta“, a spus amabilă Giulia.
În acelaşi timp, multimilionarul Itshak Nahmany este mândru de achiziţia făcută la un preţ de doar 400 de mii de euro, cu care a cumpărat 12,5 hectare de teren, din care 9,2 sunt curţi şi construcţii (Palatul şi anexele) iar restul, pădure. Chiar dacă Palatul Ştirbey se află în stare avansată de degradare, arhitectura dar şi istoria lui sunt ceea ce contează. „Vreau să-l reabilitez, să fie redevină ceea ce a fost. Palatul a fost lăsat să devină o ruină. Era păcat ca o asemenea capodoperă să se dărâme. Voi face din el un hotel de lux“, ne-a declarat Itsak Nahmany. 

Specialiştii Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu din Bacău cunosc bine imobilul de patrimoniu naţional. Mai mult, ca şi în alte cazuri, lipsa banilor a determinat degradarea continuă a acestor obiective, de interes naţional. „Cine cumpără acest palat ştie bine de ce face. Este un loc foarte frumos, unic“, este de părere Victor Munteanu, om de cultură băcăuan şi specialist în patrimoniu.

Palatul şi Parcul Ştirbey a fost sanatoriu TBC şi tabără pentru elevi

Moşia de la Dărmăneşti a intrat în posesia familiei Ştirbey la sfârşitul secolului al 19-lea, după căsătoria dintre Alexandru Ştirbey şi Maria Ghika Comăneşti. Familia boierilor Ghika deţinea în acea perioadă aproape 50 de mii de hectare numai în judeţul Bacău, pe Valea Muntelui, de la Dărmăneşti, Comăneşti până la Brusturoasa sau Palanca.
Moşia a fost transformată în reşedinţă a familiei abia la începutul Primului Război Mondial. Palatul construit de George Ştirbey în 1914, cu doar trei ani înainte de moartea acestuia, se află la 600 de metri altitudine şi a fost ridicat de boierul român după planurile arhitectului Nicolae Ghica Budeşti (care a realizat inclusiv Muzeul Ţăranului Român) şi cu muca unor pricepuţi antreprenori italieni. Zidurile sunt din cărămidă, iar turnurile dau impresia unei distincţii aparte. Castelul are peste o mie de metri pătraţi (1031 metri pătraţi), iar în jur se află încă 12 clădiri anexe (spaţii cazare, grajduri, sală de mese, sală de festivităţi, care totalizează încă o mie de metri pătraţi construiţi. Corpul principal de clădire are un hol somptuos de primire a invitaţilor, un salon mare, sufragerie, o bibliotecă şi o seră. Terasa oferă o privelişte unică asupra munţilor Nemira.

Pe timpul celui De-al Doilea Război Mondial, Palatul Ştirbey a fost locul de refacere a aviatorilor români. Dealtfel, Marina Ştirbey a înfiinţat prima escadrilă sanitară militară cu femei care pilotau aparetele de zbor iar locul de lângă Dărmăneşti a avut şi un loc de aterizare pentru avioane. Comuniştii, după Război, au devastat porţiuni importante ale palatului. Între 1950 şi 1977, Palatul Ştirbey a devbenit sanatoriu TBC, dat fiind aerul pur al zonei. Ulterior, domeniul a devenit tabără şcolară. În 1998, Consiliul Judeţean Bacău a făcut câteva investiţii, lăsate nefinalizate. An de an, imobilul a cunoscut o degradare continuă. În 2005, Autoritea Naţională pentru Tineret a dispus restituirea în natură a imobilului „Palatul şi Parcul Ştirbey“, care a intrat, astfel, în posesia lui Georges Şerban Cantacuzino, Mihai Basarab Brâncovan şi Constantin Emanoil Basarab Brâncovan, domiciliaţi în Anglia şi Franţa. La sfârşitul anului trecut, proprietarii au făcut antecontractul de cânzare cumpărare cu Itshak Nahmany, care a intrat de drept în posesia moşiei, după refuzul autorităţilor băcăuane de a o cumpăra.

POZE SI VIDEO-Direcţia Judeţeană de Patrimoniu din Bacău, prin amabilitatea omului de cultură Victor Munteanu, specialist în patrimoniu. Video-Palatul Ştirbey, min 13: