FOTO Pădurile Ghica, date ilegal a doua oară. Peste 8.000 de hectare au fost defrişate şi jefuite pe Valea Muntelui

FOTO Pădurile Ghica, date ilegal a doua
oară. Peste 8.000 de hectare au fost defrişate şi jefuite pe Valea
Muntelui

Pentru defrişările şi jaful din pădurile de pe Valea Muntelui nu există vinovaţi.FOTO Mircea Merticariu

O parte din pădurile retrocedate ilegal de Tribunalul Covasna unui descendent al familiei Ghica, pentru care se află în arest pentru 30 de zile Viorel Hrebenciuc, dar şi fiul său, Andrei, au mai fost date pe legea 400/2002. Din 12.787 de hectare cu care au fost împroprietăriţi localnicii, deseori fără temei legal, peste 8.000 au fost defrişate până în 2004. Prejudiciul a fost estimat la 70 de milioane de dolari.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pădurile care au aparţinut la sfârşitul secolului al 19-lea  marii familii boiereşti Ghica au stat la baza marilor scandaluri din judeţul Bacău din ultimii 10  ani. De fiecare dată, în spatele ilegalităţilor a fost vehiculat numele lui Viorel Hrebenciuc. Legea 400/2002, abrobată sub semnătura lui Viorel Hrebenciuc în Camera Deputaţilor, pe atunci liderul Grupului Parlamentar Social Democrat, a fost iniţiată de Valer Dorneanu, coleg din aceeaşi formaţiune politică.

Gaterele au ras pădurile din Bacău, după împroprietăririle făcute pe legea 400 din 2002

Defrişările masive făcute între anii 2002-2004, în pădurile de pe Valea Muntelui, nu ar fi avut loc fără legea 400/2002. Actul normativ a permis împroprietărirea pe baza tabelelor acceptate de Reforma Agrară din 1945 şi pe baza unor declaraţii de martori. Mai mult, au primit păduri şi primăriile şi alte asociaţii, deşi pe legea 187/1945, numită Reforma Agrară, s-au dat doar terenuri agricole. „Pe aceleaşi amplasamente cu ale vechilor moşii Ghica s-au dat păduri şi pe legea 18, două mii de hectare, dar şi aproape 13 mii, pe legea 400, în spatele căreia s-a aflat politicianul Viorel Hrebenciuc. Dar acestea au fost date ilegal, deoarece tabelele din 1945 făceau referire doar la terenuri agricole şi păşune“, a spus Gheorghe Savu, fost director al Direcţiei Silvice Bacău, între anii 2005-2009.

Potrivit notei de control a Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, semnată de ministrul Gheorghe Flutur, în 2005, pe Valea Trotuşului au fost date 12 787 de hectare, din care 11471 pădure, iar restul, fâneţe. Suprafeţele, aflate pe raza ocoalelor silvice Ciobănuş şi Comăneşti, date prin legea 400, supranumită „legea Hrebenciuc“ s-au împărţit astfel: 2683 de hectare în Agăş, 3878 de hectare în Asău, 2411 în Brusturoasa, 2288 în oraşul Comăneşti şi 1525 în Palanca.

Din aceste suprafeţe, doar 8813 hectare au ajuns în posesia locuitorilor de pe Valea Muntelui, deoarece de multe ori silvicultorii s-au opus unor împroprietăriri fără niciun temei legal. „Apreciem că atât modul de împroprietărire cu terenuri forestiere adoptat de comisiile locale Agăş, Asău, Brusturoasa, Comăneşti şi Palanca din Valea Trotuşului, judeţul Bacău, precum şi de către comisia judeţeană Bacău, cu invocarea corelării prevederilor art. 18 din Legea nr. 400/17.06.2002, referitor la modificarea art. 291 din O.U.G. nr. 102/2001, cu cele ale art. 36 din Legea nr. 1/2000, cât şi modul de punere efectivă în posesie a persoanelor fizice având autori pe cei înscrişi în tablourile de împroprietărire, au creat o situaţie gravă, care va provoca probleme deosebite în aplicarea noii legi a fondului funciar pentru adevăraţii proprietari ai acestor terenuri, persoane fizice sau juridice“, se arată în documentul oficial al Ministerului Pădurilor.

Hotărârile de împroprietărire date atunci, în mare parte abuzive, au rămas nesancţionate de oamenii Legii, în ciuda constatărilor făcute în urma controalelor. Comisiile locale de fond funciar dar şi cea judeţeană, condusă la acea vreme de prefectul Cătălin Mardare, devenit ulterior senator dar şi diplomat,  au schimbat deseori amplasamentele, pentru ca acestea să fie lângă un drum de acces şi unde există arbori mai bătrâni de 60 de ani. În aceeaşi notă critică de control se arată că au fost emise titluri pentru persoane care erau decedate la vremea Reformei Agrare din 1945 şi prin urmare, nu aveau cum să se afle pe acele tabele.

„Tăiaţi pădurile. Vin boierii“

Împroprietăririle din anii 2002-2004 au fost dublate de teama inoculată localnicilor, că odată cu schimbarea puterii, se vor modifica legile iar urmaşii boierilor îşi vor primi înapoi moşiile. Ieşite de sub controlul statului, de sub paza silvică, sub ochii neputincioşi ai organelor de control, comandate politic, pădurile au fost rase. Versanţi întregi din aceşti munţi au rămas fără niciun arbore. Printre firmele care au preluat lemnul sau au avut utilaje în pădure se numără şi societăţi cu acţionari arabi, sirieni, majoritatea în directă legătură cu factorii de decizie politică de atunci. Kinana Forest SRL Agăş-Bacău, Pelal Trading SRL Bucureşti, Best Wood Production SRL Comăneşti, Mater Wood SRL Comăneşti sunt câteva din societăţile care au acţionat în zonă. Kinana şi Pelal au fost prinse cu 22.000 de metri cubi de lemn iar cea de-a doua, cu 3.500 de mc de lemn, fără acte. Kinana s-a transformat în Libertas SRL, condusă la acea vreme de Constantin Craciun, un apropiat al liderilor social democraţi din Bacău.

Litigiile s-au stins. Plângerile penale au rămas fără niciun rezultat

Urmare a constataţiilor şi plângerilor penale făcute atunci, dar şi a faptului că Direcţia Silvică a refuzat să-i pună în posesie pe o parte dintre moştenitorii localnicilor de pe tabelele de la Reforma Agrară, s-au iscat mai multe acţiuni în instanţă. „Ştiu că au câştigat în instanţe. Au decizie definitivă şi irevocabilă pentru punerea în posesie, cu titlu executoriu. Dar nu au ştiut să spună amplasamentele. Decizia va veni de la comisiile locale şi cea judeţeană“, a spus Viorel Ghelasă, directorul Direcţiei Silvice Bacău.

Pentru furtul masei lemnoase de pe aproape 8 mii de hectare de pădure nu a fost găsit niciun vinovat. Dumitru Tambă, Maria Darie, Constantin Ardeleanu, Vasile Popa, Huntar Ştefan  dar şi alţi semnatari din cadrul Ministerului Agriculturii au depus la începutul anului 2005  plângeri . În 2009, nemulţumiţi de decizia de neîncepere a urmăririi penale dispusă în acest dosar au contestat decizia. Prim procurorul de atunci al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti, Mihai Niculescu, dispune continuarea cercetărilor, infirmarea soluţiei dată de Inspectoratul de Poliţie al judeţului Bacău  şi redeschiderea urmăririi penale. Cazul a rămas însă la acelaşi stadiu.  „În baza dispoziţiilor primite atunci am făcut plângeri penale tuturor comisiilor locale de pe raza comunelor Asău, Agăş, Brusturoasa, Palanca şi Comăneşti, pentru grave abuzuri în aplicarea legii 400/2002. Toate aceste ilegalităţi au fost tratate de procurori cu NUP, dovedind astfel, că Justiţia din România este cimitirul muncii noastre“, a mai afirmat Gheorghe Savu.

Tribunalul Covasna retrocedează ilegal şi anunţă tardiv Direcţia Silvică Bacău

Arestarea lui Viorel Hrebenciuc dar şi a fiului acestuia, Andrei, pentru 30 de zile este strâns legată de decizia Tribunalului Covasnna, din 17 aprilie 2012. Deşi Paltin Sturza nu era rudă de până la gradul patru cu proprietarul deposedat de regimul comunist, în acest caz, copii lui Nicolae Ghica (Nicolae, Eugen, Dumitru (Dede), Yvette şi Alexis) iar Judecătoria Sfântul Gheorghe i-a respins revizuirea pe 22 decembrie 2011, ca fiind nefondată şi inadmisibilă, la recursul de la Covasna, Paltin Sturza dă lovitura. Tribunalul Covasna s-a pronunţat nu numai asupra dreptului de proprietate, care făcea obiectul recursului, ci mai mult şi asupra suprafeţelor care urmează să-i fie retrocedate. Judecătorii au decis ca Paltin Sturza să primească pădurile pe care familia Ghica le avea în 1872, deşi legea 247/2005 prevede să fie reconstituit dreptul de proprietate al persoanelor şi moştenitorilor deposedaţi abuziv de regimul comunist. Mai mult, o parte din moşii fuseseră pierdute şi înstrăinate până la naţionalizare. Tribunalul Covasna a dispus ca Paltin Sturza să primească 9560 de hectare la Palanca, 7995 la Asău şi Goiasa, 6302 în Dărmăneşti, 5532 în Agăş, 2218 la Comăneşti, plus 50 de hectare de teren agricol în Comăneşti, dar şi fostele moşii de la Dofteana şi Beleghet, de 11620 de hectare.

Chiar dacă decizia a fost dată în aprilie, Direcţia Silvică Bacău primeşte sentinţa abia două luni mai târziu. „A fost un tertip. Nouă ni s-a respins apoi acţiunea ca fiind tardivă, deşi a fost făcută în termen. Pe site nu exista decizia, aşa cum este ea în pronunţare. “, a spus Viorel Ghelasă, directorul Direcţiei Silvice Bacău. Ilegalitatea de la Tribunalul Covasna a fost întărită de respingerea contestaţiei instituţiei băcăuane, pe motiv de tardividate. Soluţia primită pe 18 iunie a fost contestată trei săptămâni mai târziu, dar judecătorii au calculat de la momentul pronunţării nu de la cel al redactării acesteia. Din întreaga afacere, fiul lui Viorel Hrebenciuc s-ar fi ales cu 12 mii de hectare de pădure.

O picătură într-un ocean: „România prinde rădăcini“, cinci hectare plantate în locul munţilor defrişaţi

Inundaţiile fără precedent din judeţul Bacău, din zona Văii Muntelui, din anii 2004 şi 2008, au fost puse pe seama defrişărilor. Acesta a fost şi unul din argumentele unei campanii de împădurire, iniţiată de ONG-uri, de Realitatea Tv, cu sprijinul autorităţilor băcăuane. Pe 30 octombrie 2008, dar în primăvara lui 2009 au avut loc două plantări de arbori pe dealul Lăloaia din Comăneşti, defrişat integral de hoţii de lemn. Au participat peste două mii de voluntari, s-au plantat peste 25 de mii de puieţi, pe o suprafaţă de aproximativ 5 hectare. Pentru ca arborii sa nu fie distruşi, până anul trecut zona a fost păzită de angajaţi ai Consiliului Local Cămăneşti.

Pentru defrișările și jaful din pădurile de pe Valea Muntelui nu există vinovați  FOTO Mircea Merticariu

Imagini din aceeasi galerie
  • Pentru defrișările și jaful din pădurile de pe Valea Muntelui nu există vinovați  FOTO Mircea Merticariu
  • Moșia Beleghet a aparținut familiei Ghica FOTO Mircea Merticariu
  • Pentru defrișările și jaful din pădurile de pe Valea Muntelui nu există vinovați  FOTO Mircea Merticariu  
  • Pentru defrișările și jaful din pădurile de pe Valea Muntelui nu există vinovați  FOTO Mircea Merticariu  
  • Pentru defrișările și jaful din pădurile de pe Valea Muntelui nu există vinovați  FOTO Mircea Merticariu   
  • Valea Trotușului și munții care au aparținut familiei Ghica FOTO Mircea Merticariu
  • Viorel Hrebenciuc FOTO Mircea Merticariu
  • Gheorghe Ghelasă, directorul Direcției Silvice Bacău FOTO Mircea Merticariu
  • Gheorghe Savu, fost director al Direcției Silvice în anii 2005-2009 FOTO Adevarul
  • Cătălin Mardare, fost prefect al Bacăului FOTO Adevarul
  • 2 mii de oameni au plantat, în toamna lui 2008 și primăvara lui 2009, cinci hectare de pădure în locul miilor de hectare  defrișate. România prinde rădăcini, proiect Realitatea Tv FOTO Mircea Merticariu
  • România prinde rădăcini. 2008 FOTO Mircea Merticariu
  • România prinde rădăcini. Gheorghe Savu FOTO Mircea Merticariu
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările