Eugen Şendrea a găsit comori de milioane de dolari în casele băcăuanilor

Scriitorul, autor a peste 25 de volume, a fost o lungă perioadă şef la Patrimoniu, loc în care a aflat unde sunt cele mai de preţ obiecte din zestrea judeţului.

S-a născut în mahalaua evreiască a oraşului, în cartierul Leca, acum strada Alexandru cel Bun. De mic a fost atras de lectură, în special de poveştile spuse de bătrâni. „Poate tocmai de aceea în anii de şcoală generală şi liceu nu am fost depăşit de nimeni la română şi istorie“, a spus Şendrea. În studenţie a obţinut o bursă excepţională de studiu, iar după absolvire a fost repartizat la Rădăuţi.

„De la Rădăuţi am ajuns la Muzeul «Ion Irimescu» din Fălticeni, iar de aici, în 1975, prin concurs, am intrat la Oficiul Judeţean pentru Patrimoniul Cultural Naţional“, a completat scriitorul. Cariera lui s-a intersectat temporar şi cu presa, dar cu efecte pe toată viaţa. În 1975, când scria despre un caz unic din ţară s-a îndrăgostit chiar de cea despre care s-a documentat. „Soţia mea a fost primul caz de transplant de inimă din ţară. În 1972, ea a fost operată la Cape Town (Africa de Sud) de doctorul Christiaan Barnard. În 1982, a fost reoperată la Paris şi i s-a schimbat iar inima. În ciuda acestor probleme, am iubit-o şi am trăit frumos mai bine de trei decenii împreună“, a mai spus Eugen Şendrea.

A descoperit un tablou de 60 de milioane de dolari
Aproape 30 de ani, istoricul a fost în mijlocul siturilor arheologice, în preajma obiectelor vechi, a monumentelor, tablourilor, a monezilor cu o valoare inestimabilă. A bătut la pas toate cotloanele judeţului şi a adunat material documentar de excepţie.

„Uneori munceam şapte zile din şapte. După trei decenii am ajuns să cunosc toate aşezările, să ştiu unde sunt valorile judeţului“, afirmă Şendrea. Scriitorul afirmă că în 1983 a avut ocazia să găsească cel mai scump tablou din judeţul Bacău şi unul dintre cele mai valoroase din ţară. „La o femeie am descoperit un tablou estimat la 60 de milioane de dolari, opera unui pictor olandez de prin 1600. L-am dus cu escortă la Bucureşti“, povesteşte istoricul.

Din case, colecţii personale sau ascunzişuri a găsit şi redat circuitului naţional alte valori. „Am găsit monezi din aur, cărţi şi icoane vechi, dar şi maşini de epocă, precum Oldsmobile, Ford sau  Fiat Topolino. Tot atunci am descoperit unul din exemplarele «Cazaniei lui Varlaam» (1643), la Tiseşti, Târgul Ocna, care acum se găseşte la Biblioteca Judeţeană din Bacău“, a completat el.

Istoricul afirmă că o parte din aceste bogăţii au fost duse la Mănăstirea Bogdana din comuna Ştefan cel Mare. „În 1982, cu aceste valori s-a garantat o parte din împrumutul lui Ceauşescu la FMI, împrumut care a fost achitat în 1989“, a mai afirmat scriitorul. Acesta este convins că Bacăul are o avuţie incredibilă: tezaurele de la Brad (comuna Negri) şi Răcătău (cultura Monteoru).

I-a îmbătat pe cei care l-au răpit
Cunoscut ca deţinător al unor secrete importante legate de valori, Eugen Şendrea a avut parte şi de neplăceri în cariera sa. Celebră este răpirea lui în vara anului 1994. „A oprit o maşină lângă mine şi m-au rugat să urc. Apoi mi-au pus ceva pe ochi, ca să nu văd, şi m-au sechestrat câteva ore, timp în care s-au învârtit cu maşina prin oraş. Apoi m-au dus într-un subsol. Sub presiune, mi-au cerut informaţii despre unele valori, pe care vroiau să le fure. Văzând că nu obţin nimic important, mi-au dat să beau, cot la cot cu ei. Am reuşit să fug când răpitorii erau beţi“, a mai spus Şendrea.

Profil
Născut. 25 februarie 1951, Bacău.
Studii. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea „Al. I. Cuza“, Iaşi.
Familie. E văduv şi are un copil.

Ce-i place
„Îmi plac oamenii cinstiţi, care îşi respectă cuvântul dat. Îmi place borşul de fasole, cu ardei iute, fasolea cu ciolan şi toate mâncărurile tradiţionale româneşti. Gust cu plăcere vinul negru şi vinul roşu, iubesc femeile frumoase şi acum, mai coapte. Ascult muzică românească veche, dar şi Elvis Presley“, spune scriitorul.

Ce nu-i place
„Nu-mi plac oamenii neserioşi, parveniţii, la care fac alergie. Nu-mi plac kebab-ul, pizza şi alte mâncăruri de import“, a adăugat el.

Întrebări şi răspunsuri
Aveţi regrete legate de cariera dumneavoastră?
Nu am avut posibilitatea să lucrez special pentru a scrie. Ce scriu eu, de multe ori e pe fugă. Am regretul că nu am avut o altă situaţie materială, care să-mi ofere confortul de a fi doar scriitor.

Aveţi proiecte de viitor?
Am scos al doilea volum al „Istoriei necunoscute a Bacăului“. Voi scoate de la tipar „Istoria Restaurantelor din Bacău“, despre cum vinul dezlega odată limbile, şi „Istoria Cimitirelor din Bacău“. Totodată, voi aborda literatura pentru copii, în cartea „Costel, Dorel şi Bogdănel, căutători de comori“. De mai mici dimensiuni vor fi „Ghidul istoric al Bacăului“ şi „O istorie a Insulei de Agrement“.