Cum a evoluat Constituţia României în 150 de ani. Legea fundamentală este sărbătorită în fiecare an pe 8 decembrie

Constituţia din 1866 a Regelui Carol l a marcat existenţa statului român suveran

Ziua Constituţiei României a fost stabilită prin lege pe 8 decembrie, în urmă cu 20 de ani. În aceeaşi zi, în 1991, românii au votat la referendum noua Constituţie prin care erau abrogate prevederile vechiului act, din 1965. Statul român a avut şapte constituţii în ultimii 150 de ani şi mai multe revizuiri, fără a aminti şi de Statutul lui Cuza, din 1864, considerat de unii autori drept prima constituţie.

Statul român, din 1866, până în prezent, a cunoscut şapte constituţii distincte, necesare în contextul marilor schimbări teritoriale, de regim politic sau de orientare geopolită. Practic, istoria Constituţiei marchează cele mai importante momente din istoria României din ultimul secol şi jumătate.

Constituţia de la 1866 este considerată drept prima mare realizare a principelui Carol l, scrisă după model belgian şi fără imixtiunea altor state. Principalele teze sunt actuale şi astăzi, cu excepţia paragrafelor care reglementau monarhia.  România îşi declara suveranitatea, erau stabilite clar drepturile cetăţeneşti şi separarea puterilor în stat. Guvernarea monarhică era ereditară, stabilită pe linie bărbătească iar moştenitorii urmau să aibă religia dominantă, cea ortodoxă. Guvernul şi Parlamentul aveau aceleaşi atribuţii ca şi astăzi, executive, respectiv legiuitoare. Constituţia din 1866 a suferit modificări după recunoaşterea Independeţei României, în 1879 dar şi în 1884, după ce a fost proclamat Regatul României(1881).

Realizarea României Mari, prin actul de la 1 decembrie 1918, a impus realizarea unei noi constituţii, în 1923, care a funcţionat în perioada interbelică, până în 1938. România era definită drept monarhie constituţională, stat naţional, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Actul fundamental al României păstra cele mai multe articole ale constituţiei din 1866, dar prevedea puteri sporite pentru rege, care avea şi atribuţii executive (putea revoca miniştrii şi modifica unele legi) era conducătorul Armatei ş.a.

Un nou punct de cotitură pentru ţară a fost aşa zisa lovitură de stat al lui Carol al ll-lea, din 1938, când după demiterea primului ministru Octavian Goga îl numeşte în numeşte în fruntea Guvernului pe Patrirhul Miron Cristea. După doi ani şi pierderea fără luptă a mai multor teritorii, urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, între ani 1940-1944, în timpul Mareşalului Antonescu, Constituţia României a fost suspendată.

În timpul regimului comunist instalat după abdicarea regelui Mihai au existat trei constituţii, fiecare cu particularităţile ei. În 1948, România devine Republica Populară Română iar regimul este impus de la Moscova, care avea trupe pe teritoriul ţării. A doua constituţie comunistă este cea din 1952, prin care se produc modificări importante administrative, ţara fiind împărţită după model sovietic în raioane. Constituţia din 1965, considerată naţional comunistă, reprezintă o desprindere importantă de blocul sovietic. România devine Republica Socialistă România, se revine la împărţirea pe judeţe, iar odată cu revizuirea din 1974 se instituie funcţia de preşedinte al ţării.

Constituţia „epocii Ceauşescu“ este înlocuită în 1991, în urma referendumului din 8 decembrie, cu una nouă, considerată un pas important spre democratizarea ţării şi descentralizarea post-comunistă. Patru ani mai târziu, prin lege, data de 8 decembrie este stabilită drept Ziua Constituţiei României, ca sărbătoare care marchează desprinderea de dictatura comunistă.

Constituţia României de acum a fost aprobată în urma referendumului din 18-19 octombrie 2003, prin care se dorea reglementarea mai strictă a unor drepturi şi libertăţi, pentru buna funcţionare a instituţiilor statului dar şi stipularea orientării către NATO şi UE. Tot din 2003 se limitează imunitatea parlamentară, mandatul preşedintelui creşte de la 4 la 5 ani, arestarea preventivă nu mai poate fi decisă de procuror, ci de judecător iar serviciul militar nu mai are caracter obligatoriu. Constituţia din 2003 prevede şi drepturi pentru cetăţenii străini sau apatrizi, care pot cumpăra terenuri, urmând ca reglementările în acest să fie făcute după aderarea României la Uniunea Europeană.

SUA are aceeaşi constituţie de 226 de ani

Constituţia Statelor Unite ale Americii este considerată drept cea mai veche din lume, de tip federal. Din martie 1789, până în prezent, americanii s-au ghidat după aceleaşi reguli şi în aceleaşi teritorii, chiar dacă influenţa asupra altor zone din lume a crescut.

În acelaşi timp, prima lege fundamentală  a Rusiei este considerată cea din 1906, când a fost proclamată monarhia constituţională, care stabilea puterea absolută a Ţarului tuturor ruşilor. După Marea Revoluţie din 1917, după înfiinţarea URSS, în 1922, sovieticii au avut mai multe constituţii (1924, 1936, 1977). După dizolvarea Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, în 1993, prin referendum este adoptată Constituţia Federaţiei Ruse, aflată şi acum în vigoare.