Cum a ajuns o bandă de cămătari extrem de violenţi să pună stăpânire pe un oraş din România. Zeci de datornici săraci, bătuţi cu biciul în văzul propriilor copii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Locuitorii din Buhuşi, un oraş extrem de sărac din estul României, sunt terorizaţi încă din anii ‘90 de un clan de cămătari, după ce sute de familii nevoiaşe au ajuns dependente financiar de membrii grupării.

 Oraşul Buhuşi din judeţul Bacău a trăit ani la rând sub teroarea cămătarilor din clanul Ciucur, care şi-au dobândit supremaţia după ce au reuşit să subjuge financiar cartiere întregi cu familii sărace, precum şi sate limitrofe oraşului.

Clanul, condus de Vasile Ciucur (58 ani), zis Şpionul, a fost vizat de o anchetă a procurorilor DIICOT, în 2015, când 17 persoane au fost trimise în judecată, pentru constituire de grup infracţional organizat, camată şi şantaj. Printre cei trimişi în judecată s-au numărat şi mai mulţi funcţionari ai oficiului poştal din oraş, care îi ajutau pe cămătari în recuperarea banilor.

Gruparea însă a continuat să acţioneze şi după ancheta procurorilor DIICOT, din 2015. Ultimul membru al clanului, trimis în judecată separat de restul grupării, a fost condamnat de Tribunalul Bacău la sfârşitul lunii aprilie, anul curent, la doi ani şi jumătate cu suspendare. De altfel, cu excepţia liderului grupării, Vasile Ciucur, şi a uneia dintre nurori, toţi membrii clanului, dar şi complicii din oficiile poştale, au primit pedepse cu suspendare.

În cazul ultimului condamnat, judecătorii au apreciat că atitudinea de recunoaştere şi regret a faptelor, lipsa antecedentelor penale, dar şi faptul că persoanele vătămate nu s-au constituit părţi civile, sunt suficiente motive pentru ca pedeapsa să nu fie una în regim de detenţie.

”Şpionul”, liderul cămătarilor încă din anii 90

De altfel, şi liderul grupării Vasile Ciucur a părăsit recent puşcăria, după ce pe 24 aprilie, Judecătoria Vaslui a dispus eliberarea condiţionată înainte de executarea integrală a pedepsei de 4 ani.
Ancheta procurorilor DIICOT, în acest caz, a scos la iveală faptul că îndeletnicirile lui Vasile Ciucur, privind cămătăria, datează încă din anii 90. De atunci, acesta a desfăşurat o activitate susţinută, care a crescut în anvergură pe măsură ce ajutorul acordat de ceilalţi membri ai familiei a devenit tot mai  consistent.

Faptul că membrii clanului Ciucur se ocupa cu cămătăria în oraşul Buhuşi era de notorietate în zonă. Încă din anul 2000, şeful Poliţiei Buhuşi, de la acea vreme, Neculai Tapalagă, declara pentru presa locală că deţine informaţii potrivit cărora romi din cartierul Orbic, precum Vasile Ciucur, practică activităţi de cămătărie. Şeful Poliţiei de la acea vreme invoca legislaţia permisivă. "Unui cetăţean care împrumuta bani semnând un act de mina, legea nu-i va da dreptate niciodată. Sărăcia îi îndeamna pe unii la asemena împrumuturi”, declara comisarul Tapalagă presei locale din Bacău în anul 2000.

Cămătăria a fost reincriminată în codul penal românesc abia în 2011, prin Legea nr. 216/2011,  care interzice astfel de activităţi. În tot acest timp, cămătarii Ciucur şi-au consolidat supremaţia în orăşelul din Bacău, profitând de sărăcia din zonă. Potrivit martorilor audiaţi de procurorii DIICOT, Vasile Ciucur este considerat drept cel mai important cămătar din Buhuşi, recunoscut pentru firea sa violentă.

Alocaţiile, ajutoarele sociale şi pensiile sărmanilor, sursa de îmbogăţire a cămătarilor

Cămătarii acţionau după strategii bine puse la punct, având mai multe categorii de persoane vulnerabile economic, din rândul cărora îşi racolau victimele.

Cea mai numeroasă era cea a persoanelor care apelau la împrumuturi cu în scop de subzistenţă, care aveau o situaţie materială precară, fiind, în general, integrate în în sistemul de protecţie socială.
Zeci de familii din cartierele Obric, Bistriţa, ”Nato”, din Buhuşi au fost subjugate ani la rând cămătarilor Ciucur.   In general, aceste familii apelau la sume mici, de la 100 la câteva sute sau mii de lei, pentru care trebuiau să achite dobândă de 100%, care, însă, uneori ajungea şi la 400%.

Pentru a fi sigur că îşi vor încasa banii împrumutaţi şi camăta, membrii grupării se prezentau personal la oficiul poştal din oraş, acolo unde cu ajutorul unor funcţionari, ridicau sumele de bani provenite din alocaţii, ajutor social, pensii etc. Pentru fiecare cupon achitat direct cămătarilor, poştaşii primeau câte 15-20 de lei, ajungând să încasese comision lunar şi câte 4.000 de lei. În cazul persoanelor care primeau drepturile financiare prin carduri bancare, acestea erau luate de cămătari, care ridicau personal banii de la ATM-uri, după ce li se puneau codurile PIN la dispoziţie.

Biciuirea, pedeapsa pentru rău-platnici

În situaţiile în care debitorii refuzau plata cametei aferente împrumurilor, cămătarii recurgeau la acte de intimidare, ameninţări şi agresiuni fizice.  Cea mai aspră pedeapsă pe care o aplicau membrii clanului Ciucur datornicilor era biciuirea. Martorii audiaţi au relatat anchetatorilor despre brutalitatea  cămătarilor.

„Copiii mei erau mai mici, mai aveam să le mai dau lui Ciucur Vasile şi Anişoara 150 lei, dar nu mai aveam niciun fel de ban şi nu aveam de unde. I-am rugat pe aceştia să mă aştepte pentru că nu am de unde, dar ei nu au vrut să înţeleagă şi m-au tot ameninţat cu bătaia. Pentru că nu am putut să le dau cei 150 lei, au început să mă caute, motiv pentru care o bună perioadă de timp m-am ascuns pe la sora mea la Blăgeşti, la fete, la soacră, prin podul casei. Dar ei tot m-au prins o dată la mine acasă, când legănam unul dintre copii. Atunci a început să mă bată şi să mă tragă de cap Anişoara, iar apoi Ciucur Vasile m-a bătut cu biciul pe spate în faţa copiilor mei mici, având urme pe spate mult timp după aceea”, a povestit martora M.E.

Episoadele agresionale, prin lovirea victimelor cu biciul apar des în relatările persoanelor audiate, fapt ce denotă preferinţa liderului cămătarilor pentru acest gen de pedepse corporale deopotrivă dureroase şi umilitoare. ”A fost o perioadă când mama nu putea să mai plătească datoriile şi au venit peste noi în casă şi ameninţau că o s-o  arunce pe geam. Chiar au bătut-o şi cu biciul de era vânătă toată pe spate”, a relatat martora L.A.

Cămătarii prelungeau datoria cu carne de porc

A doua metodă folosită de membrii familiei Ciucur pentru a prelungi starea de îndatorare a debitorilor este reprezentată de aşa-zisul comerţ cu carne de porc. De câteva ori pe an, membrii familiei clanului  achiziţionau porci din comunele limitrofe, îi sacrificau, iar carnea o vindeau la preţ dublu faţă de cel am piaţei, persoanelor care erau deja îndatorate.

Cămătarii nu solicitau niciodată preţul pe loc, urmărind să  recupereze contravaloarea mărfii, prin încasarea în continuare a drepturilor de asigurări sociale aparţinând debitorilor. O altă categorie de persoane care apela la cămătarii Ciucur erau cele care aveau în vederea susţinerii unor activităţi lucrative.

Cel mai elocvent exemplu este cel al persoanei, care dorind să înfiinţeze o microfermă de vaci a solicitat un împrumut în cuantum de 80.000 lei, urmând să restituie după un an suma de 160.000 lei. Pentru că nu reuşea să mai facă faţă ratelor, pe care cămătarii le măreau de la o lună la alta, bărbatul a plecat în Italia, de unde îi trimitea bani în vederea lichidării împrumutului. De altfel, mulţi dintre cei care ajungeau în situaţii disperate, din cauza cămătarilor plecau în străinătate la muncă, pentru a face rost de bani.
Persoanele înadatorate trimiteau sumele cerute de cămătare, în euro, pentru că altfel, membrii familiilor rămaşi acasă trăiau sub teroare şi erau ameninţaţi cu moartea. 

Bacău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite