Cronica falimentului judeţului care producea 5% din PIB-ul României. Cum a ajuns Bacăul, din fruntaş la prosperitate, „campion“ la migraţie şi sărăcie

Poziţia strategică a judeţului Bacău, dar şi resursele umane şi naturale de care dispune au fost factori esenţiali înainte de 1989 pentru dezvoltarea industriei în oraşele Bacău, Oneşti, Moineşti şi Comăneşti. În ultimii 25 de ani, marea industrie a Bacăului a fost falimentată. S-au pierdut zeci de mii de locuri de muncă, iar Bacăul este acum fruntaş la migraţie, şomaj şi sărăcie.

Înainte de 1989, Bacăul se afla în primele 5 judeţe din ţară în privinţa dezvoltării industriale. Peste 5% din producţia totală a României se realiza la fabricile din judeţul moldav. Acum, după ce marile companii de stat au fost privatizate şi puse la pâmânt, după pierderea pieţelor de desfacere, lipsa finanţărilor pentru cercetare şi retehnologizare, după o relativă supraproducţie la începutul anilor '90, Bacăul şi Vasluiul împart ultimile locuri din ţară în ceea ce priveşte nivelul de trai, numărul locurilor noi de muncă şi al investiţiilor directe.

În locul marilor comapanii, şi-au făcut apariţia întreprinderi mici şi mijlocii, orientate spre comerţ şi servicii, dar şi companii străine, care deţin lanţuri de supermarketuri. „Principalii vinovaţi pentru starea actuală a ţării, dar şi a judeţului nostru sunt sistemul bancar şi politica. Declinul industriei băcăuane a început după 1996. S-au distrus cele mai importante companii din diferite ramuri ale industriei. Statul trăieşte numai din taxe şi impozite, nu are o viziune de dezvoltare, nu investeşte în cercetare, nu sprijină mediul privat. Nu există strategii nici acum şi nici colaborare între administraţiile locale şi mediul de afaceri“, afirmă Doru Simovici, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie din Bacău.

Înainte de 1989, la Bacău se producea hârtie, sodă caustică, îngrăşăminte chimice, benzine, motorine, păcură, ţesături de lână, cauciuc sintetic, acid sulfuric şi cherestea.

Unul dintre atuurile de altădată era exploatarea ţiţeiului şi a gazelor naturale, care se realiza în  Moineşti, Comăneşti, Zemeş, Sascut, Solonţ, Dofteana, Dărmăneşti, Balcani, Valea Slănicului, Valea Oituzului, Mănăstirea Caşin şi Huruieşti ş.a. După al Doilea Război Mondial, date fiind resursele importante, au fost fondate companiile S.C. Foraje Sonde S.A. Zemeş, S.C. Foresco S.A. Tg. Ocna S.C. Foraj Sonde S.A. Comăneşti, ş.a. Atunci, s-au făcut forări de mare adâncime, au fost alocate resurse importante pentru cercetare şi exploatare.

Poate cele mai importante companii care contribuiau la PIB-ul României erau cele două rafinării care prelucrau atât ţiţeiul extras din zonă, dar şi cel adus prin conducte pe sub pământ, de la Marea Neagră. Rafo Oneşti a fost fondată 1956. Instalaţiile sale de pe Platforma Borzeşti erau capabile să producă o mare varietate de  benzine, motorine, păcură, propan, propilenă, benzen, toluen, sulf de petrol, cocs de petrol ş.a.m.d.

Rafinăria Dărmăneşti a fost înfiinţată în anul 1949, fiind prima unitate de prelucrare a ţiţeiului construită în perioada postbelică. 

O altă companie, închisă la începutul anilor 2000, era Exploatarea Minieră Comăneşti, care extrăgea cărbune de calitate superioară, folosit în special în alte ramuri ale industriei.

Judeţul Bacău era recunoscut şi pentru companiile: Salina Tg. Ocna Bacău, S.C. Sofert S.A. Bacău, Combinatul Petrochimic Borzeşti, S.C.: Avicola,  S.C. Diana Forest S.A. S.C. Elbac S.A. Bacău,. S.C. Comprec S.A. Comăneşti, S.C. Stofe Buhuşi, S.C. Pobac Bacău şi S.C. Asco Bacău, S.C. Letea S.A. Bacău, S.C. Maşini Unelte S.A., S.C. Robinete Industriale S.A., S.C. Aerostar S.A., S.C. Subex S.A., S.C. Perom S.A., S.C. Uton S.A, Electrocentrale Borzeşti. Centrala Electrică de Termoficare Comăneşti,  hidrocentralele: Buhuşi, Racova, Gârleni, Lilieci, Bacău, Galbeni, Răcăciuni şi Bereşti, Trustul de Construcţii Judeţean Bacău, Trustul de Construcţii Industriale Oneşti, Trustul de Construcţii Hidroenergetice Bacău ş.a.

Bacăul mai are companii mari în construcţii, instalaţii şi industria cărnii

Cea mai mare parte dintre companiile cu care Bacăul se mândrea altădată au intrat în declin şi faliment, urmare a unui management defectos, a politizării excesive şi a lipsei de investiţii. Foarte puţine dintre ele au rezistat prin retehnologizare, precum Aerostar sau Chimcomplex. Totodată, au apărut noi opotunităţi de afaceri, în construcţii edilitare şi drumuri. Bacăul mai este vizibil, prin companii precum Dedeman, UMB Spedition,Conextrust-Rustrans-Amici,  Pa%Co, International, Agricola Internaţional ş.a.

Se dezvoltă IMM-urile şi comerţul

Cele mai multe societăţi din judeţul Bacău, au activitate în comerţ (3644 de firme în 2013), în servicii 2.130 societăţi comerciale, iar în construcţii - 1.105 societati comerciale. Comerţul  a avut o cifră de afaceri de 1.65 miliarde euro, iar firmele de construcţii 483,94 milioane de euro. Turismul înregistrează o cifră de afaceri de 38,64 milioane de euro.

„Valoarea cea mai mare a profitului este înregistratî de firmele din comerţ, cu 107.99 mil euro, urmate de firmele din construcţii, care au avut un profit de 51.94 mil.euro. Numărul cel mai mare de salariaţi este înregistrat în comerţ, 20.318 persoane, construcţii, 11.088 persoane, iar la polul opus este sectorul agricultură, cu 2.091 persoane. Având în vedere indicatorii economico-financiari se constată faptul ca microintreprinderile reprezintă cel mai numeros sector în cadrul IMM-urilor, reprezentând 89,02% din total. Totodată, IMM-urile au înregistrat 27,72% din totalul cifrei de afaceri la nivel de sector şi 33,03% din numărul de salariaţi“, se arată într-o analiză a Camerei de Comerţ şi Industrie din Bacău, pentru situaţia economică a a judeţului în 2013.

Analiza indicatorilor economici pentru 2014 nu evideţiază modificări majore. Bacăul a stagnat pe fondul lipsei investiţiilor şi a locurilor noi de muncă.