FOTO VIDEO Chişinăul, de Ziua Victoriei şi a Europei, locul unde se ciocnesc civilizaţia Estului şi Vestului

Ziua de 9 Mai rămâne pentru majoritatea moldovenilor o zi de sărbătoare, în care propaganda, simbolurile comunismului şi ale Rusiei sunt încă la ele acasă, o zi liberă pentru oamenii muncii, încărcată de melancolie şi nostalgie după Uniunea Sovietică. Totodată, tinerii etnici moldoveni şi români, cunoscători ai „noii istorii“, predată după 1991, reprezintă singurul vector real pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Pentru un român necunoscător al profunzimilor moldoveneşti, aflat la Chişinău de ziua încheierii celui de-al Doilea Război Mondial, simbolurile din stradă arată că Republica Moldova se află în continuare în mijlocul ciocnirii civilizaţiei estice şi vestice. 

Marş, flori şi cântece de Ziua Victoriei

Partidul Comunist şi mai multe organizaţii non guvernamentale au organizat ieri, în Chişinău, un amplu marş dedicat Zilei Victoriei. Dis de dimineaţă, îmbrăcaţi curat, în haine de sărbătoare, ruşii şi moldovenii nostalgici ai comunismului au venit cu flori şi cu panglica Sfântului Gheorghe în piept, simbol al biruinţei împotriva fascismului. În Marea Piaţă a Adunării Naţionale din Chişinău, escortaţi de forţele de ordine, s-au adunat câteva mii de moldoveni care au serbat „Ziua Victoriei. Coloana de câteva sute de metri de manifestanţi a trecut pe lângă statuia lui Ştefan cel Mare, în drumul spre Memorialul „Eternitatea“ din Chişinău. Cei mai pitoreşti au fost veteranii din războiul din Afganistan, cu pieptul plin de medalii, unii cu infirmităţi.

Şi socialiştii şi democraţii au adunat câteva mii de manifestanţi, simpatizanţi ai victoriei împotriva fascismului. „Mulţumim pentru Victorie“, „Jos Fascismul“ au fost câteva dintre sloganurile strigate de moldoveni. Mai multe restaurante din oraş au fost subvenţionate de comunişti pentru a arbora simbolurile Zilei Victoriei. Muzica la terase a fost rusească, iar costumele au amintit de uniforma soldaţilor sovietici din al Doilea Război Mondial.

Partidul Democrat a organizat concertul „Respect pentru Veterani“

Marian Lupu, preşedintele Partidului Democrat, Igor Corman, preşedintele Parlamentului dar şi alţi lideri democraţi moldoveni au luat parte la concertul organizat în faţa Teatrului Naţional de Opera şi Balet „Maria Bieşu“ din centrul Capitalei. Aici, au cântat, în limba rusă renumiţii Filip Kirkorov şi Alexandr Dobrânin, din Federaţia Rusă dar şi interpreţi şi trupe din Moldova, ca Natalia Gordienco sau Akord dar şi Antonia din România. Spectacolul organizat de democraţi, unul aproape electoral, a atras mii de locuitori din Chişinău, veniţi să-i vadă pe artişti în zi de sărbătoare. Politicienii democraţi au organizat şi un marş dedicat deopotrivă victoriei în război şi Europei.

Primăria Chişinău a organizat un spectacol de Ziua Europei

Cele mai renumite fanfare din Moldova dar şi ansambluri populare au cântat ieri după amiază, pentru Europa, în centrul Chişinăului, în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Peste o mie de persoane au asistat la spectacol, cu baloane şi steguleţe ale Europei. O coloană de maşini a liberalilor moldoveni a traversat Chişinăul, cu steaguri ale Uniunii Europene.

Basarabia de ieri, Republica Moldova de azi

La ultimul recensământ din 2004, 75% din populaţie s-a declarat de etnie moldovenească, 8,34%, ucrainiană, 6%rusă, 4,36% găgăuză, 2,16% români şi 1,94% bulgari. Dacă pentru românii din România, moldovenii sunt văzuţi ca români, în Republica Moldova, termenulul are alte semnificaţii. Construirea unei identităţi  „moldoveneşti“ în acest spaţiu al conflictelor geopolitice a dat roade. Marea majoritate a moldovenilor se consideră şi acum cu rădăcini slave şi ţin prin credinţa ortodoxă de Mitropolia Moldovei, adică de Patriarhia Moscovei.

Metisajul produs în ultimile două secole,  timp în care fosta Basarabie, numită acum Republica Moldova, a fost în componenţa Imperiului Rus şi a Uniunii Sovietice (cu excepţia perioadei interbelice, când a aparţinut României) a produs mutaţii în mentalitatea poporului dar şi numeroase familii mixte din  punct de vedere etnic. Tocmai de aceea, apropierea de Republica Moldova se poate face doar ţinând cont, nediscriminatoriu, de toate etniile conlocuitoare.

Mesajele extremiste, care vin din Est sau din Vest, nu ar trebui permise, dacă actuala clasă politică îşi doreşte linişte şi pace. Înainte de alte tipuri de unire sau de asociere, moldovenii, indiferent de etnia lor trebuie să trăiască în armonie. De aici porneşte „licitaţia“ pentru apartenenţa la unul din cele două blocuri geopolitice militare şi economice. Dacă Uniunea Europeană şi NATO îşi doresc cu adevărat ca acest colţ minunat de lume să le aparţină, atunci trebuie să investească masiv în economia Moldovei şi în relaţiile diplomatice cu statele de la Est, care îşi revendică o parte din populaţie, cu simpatii clare pentru Uniunea Vamală şi blocul militar al Federaţiei Ruse. Totodată, populaţia rusofonă din Moldova trebuie să aibă toate garanţiile în cazul unui viitor comun cu moldovenii, în Uniunea Europeană.

În ciuda criticilor, pentru organizarea concomitentă a manifestărilor de 9 mai, dedicate Zilei Victoriei şi  a Europei, decizia autorităţilor de la Chişinău apare ca un bun exemplu pentru protecţia minorităţilor, demers absolut necesar pentru asigurarea unui climat de pace în randul populaţiei şi pentru o eventuală aderare la Uniunea Europeană.