Avocaţii fostului ministru al Internelor Gabriel Berca acuză presiuni în Justiţie. Noi audieri la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Gabriel Berca a fost arestat şi trimis în judecată pe baza unui denunţ,  care a fost retractat ulterior în faţa judecătorilor

După arestarea şi trimiterea în judecată a fostului ministru al Internelor Gabriel Berca şi a fostului deputat Mihai Banu, procurorii au mai deschis două dosare penale. Unul este deschis, tot la DNA Bacău, pentru mărturie mincinoasă, unde sunt suspecţi martorii favorabili inculpaţilor, iar altul stă în sertarele Parchetului General şi vizează conducerea Anticorupţie din Bacău, pentru modul în care a făcut ancheta, sub presiune.

Pe 7 septembrie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) se va judeca un nou termen în dosarul în care sunt inculpaţi fostul ministru Gabriel Berca, fostul deputat Mihai Banu şi fiul acestuia, Lucian Banu.

Vor fi audiaţi afaceristul Viorel Rusu, la rândul lui judecat într-un dosar pentru şapte infracţiuni de fals în declaraţii şi spălare de bani, un fost politician apropiat de acesta, Adrian Popescu dar şi primarul comunei Ardeoani, Victor Diaconu.

Dosarul în care este inculpat fostul ministru al Internelor, Gabriel Berca, a născut un scandal de proporţii în spaţiul public, deoarece arestarea acestuia şi trimiterea în judecată s-au făcut pe baza unei simple declaraţii, retractată ulterior, cea a fostului deputat Mihai Banu. În dosar nu există interceptări, vreun flagrant sau vreo probă de natură fiscală care să-l incrimineze pe fostul ministru al Internelor.

Pe 22 iunie 2015, afaceristul Viorel Rusu a formulat un denunţ la DNA Bacău în care afirma că i-a dat deputatului băcăuan Mihai Banu 270 de mii de euro, în perioada 2010-2012, bani pe care parlamentarul i-a solicitat atât pentru el cât şi în numele lui Gabriel Berca, cu promisiunea că cei doi vor debloca finanţarea pentru Şcoala nr 1 din Ardeoani, construită în timp record de firmele lui Rusu, fără ca autorităţile locale să dispună de sumele necesare.

Fondurile pentru Şcoala nr 1 din Ardeoani nu au fost deblocate în timpul guvernării Boc, când Berca era senator şi apoi ministru iar Banu, deputat, ci doi ani mai târziu, când cei doi nu mai aveau nicio funcţie în instituţiile statului român şi nici putere de influenţare.
Denunţul a survenit la scurt timp după ce Camera de Conturi Bacău a constatat că Guvernul PSD Ponta -Oprea a deblocat ilegal mai bine de un milion de euro, pentru această investiţie, la sfârşitul lui 2014.

Presiuni pe martorii apărării şi dosar penal la DNA Bacău pentru mărturie mincinoasă

Nicolae Olaru, fost prefect al Bacăului şi fost director CET, Constantin Drăgănuţă, Adrian Măgirescu şi Silviu Bondor, toţi foşti colegi de partid la PD ai lui Gabriel Berca şi Mihai Banu, sunt suspecţi într-un dosar de mărturie mincinoasă, aflat pe rolul DNA Bacău. 

Dosarul a fost deschis în timpul cercetării penale a parlamentarilor Banu şi Berca şi lăsat la sertar, mai bine de un an, din lipsă de probe.
Cu puţin timp înainte de a depune mărturie la  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la ultimile termene din primăvară, cei patru au fost chemaţi la DNA Bacău, pentru a li se aduce la cunoştinţă că au dosar penal. „Cu câteva zile înainte de a depune mărturie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost chemaţi la DNA Bacău, pentru declaraţii, pe motiv că ar fi suspecţi de mărturie mincinoasă. Mai mult, procurorii din Bacău au făcut adresă la ICCJ pentru a li se trimite declaraţiile date de aceştia în faţa judecătorilor“, a povestit pentru ziarul Adevărul avocatul Eugen Ostrovschi, apărătorul lui Gabriel Berca.

Plângere împotriva şefei DNA Bacău, Cornelia Hrincescu şi a comisarului şef Liviu Ababei, la Parchetul General

Eugen Ostrovschi afirmă că în sertarele Parchetului General se mai află un dosar penal, deschis de această dată pentru presupusele fapte ale angajaţilor de la DNA Bacău, care au realizat cercetarea penală. S-au făcut plângeri pentru influenţarea declaraţiilor şi pentru mărturie mincinoasă. Au dat declaraţii în acest dosar Gabriel Berca şi Mihai Banu. Afirmaţiile deputatului Mihai Banu au fost făcute şi în faţa judecătorilor Curţii Supreme.

„Referitor la declaraţia data la parchet pe data de 17 iulie 2015, arăt ca la momentul la care am fost adus din arest sa dau acea declaraţie eram deja în stare de detenţie de 8 zile, acasa la mine se făcuse o percheziţie şi, atât cu prilejul percheziţiei, cât şi inainte de a da aceasta declaraţie, mi s-a sugerat de către anchetatori ca voi plăti daca nu dau declaraţii adecvate pentru faptele pe care le-a comis Berca. Cand am fost chemat sa dau declaratia pe un monitor mi-a fost aratată o declaraţie de presă a domnului Berca Gabriel, în care dădea de înţeles că dacă m-am încurcat cu unul ca Rusu Viorel să plătesc. Ca urmare a acestei declaraţii, cât şi a celor afirmate de anchetatori am avut senzaţia ca Berca ma denigrează şi aflandu-mă într-o stare psihică delicată determinată de zilele de detenţie şi de faptul ca eram bolnav de diabet şi nu primisem medicamentaţia recomandată, am dat o declaraţie, în care am afirmat ca am primit suma de 80 mii euro, pe care i-am înmânat-o lui Berca Gabriel. Aceasta declaraţie nu corespundea niciun fel denunţurilor făcute de Rusu Viorel şi nici realitatii.

Reintors la locul de detenţie mi-am dat seama de greşeala pe care am facut-o, motiv pentru care am solicitat organelor de anchetă, prin avocat, să particip la o confruntare cu denunţătorul Rusu Viorel. Pe 12 august apărătorul mi-a adus la cunoştinţă că mi-a fost respinsă cererea formulată, de realizare a confruntării. Arăt ca această sumă de 80 mii euro pe care mi-ar fi dat-o Rusu,am inventat-o ca sa dau acea declaraţie inrciminatoare pentru Berca, cu speranţa că voi obţine o punere în libertate. Şi din discutiile pe care le-am avut cu apărătorul meu înainte de a da această declaraţie din 17 iulie, am ajuns la concluzia ca probabil se dorea să formulez un denunţ împotriva lui Berca, pentru că ţinta acestui dosar era Berca, motiv pentru care am făcut această greşeală, sa declar ceva ce nu corespundea adevarului. Şi avocatul a fost de aceeaşi parere cu mine“, a afirmat Mihai Banu în faţa judecătorilor.

Gabriel Berca ar putea fi achitat din lipsă de probe

Avocatul Eugen Ostrovschi afirmă că, în acest moment, după retractarea declaraţiei lui Mihai Banu, atât la Curtea de Apel Bacău, cât şi în faţa magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nu există nicio probă şi niciun indiciu care să-l incrimineze pe fostul ministru Gabriel Berca. „Declaraţia luată lui Mihai Banu, în arest, (n.r. pe 17 iulie 2015, pe baza căreia a fost arestat Gabriel Berca) a fost sub presiune. În mărturia scrisă este mai mult ceea ce dictează procurorul şi comisarul Liviu Ababei, decât ceea ce spune Banu“, afirmă avocatul Ostrovschi, pe baza înregistrării declaraţiei.

Cum a fost condamnat Gabriel Berca la Curtea de Apel Bacău

Gabriel Berca şi Mihai Banu au fost condamnaţi, pe fond, de judecătorul Dumitru Pocovnicu de la Curtea de Apel Bacău, la 3 ani, respectiv 3 ani şi jumătate de închisoare, cu executare. Pentru complicitate a fost condamnat şi fiul deputatului băcăuan, avocatul Lucian Banu, implicat într-o tranzacţie cu terenuri. 

Numele fostului ministru Gabriel Berca apare în discuţiile ambientale realizate în biroul omului de afaceri Viorel Rusu, când deputatul Mihai Banu neagă că i-ar fi dat vreun ban acestuia. Nici declaraţiile celor mai mulţi martori din dosar nu vin cu clarificări în acest sens. Cu toate acestea, Curtea de Apel Bacău îl condamnă pe Gabriel Berca pe 26 mai 2016, la trei ani de închisoare, iar motivaţia ţine cont doar de considerente generale.

„Faptele presupuse a fi săvârşite de inculpaţi, dar cu deosebire de inculpaţii Banu Mihai şi Berca Gabriel prezintă în concret un grad ridicat de pericol social, având în vedere că avem de a face cu infracţiuni de corupţie, săvârşite de preşedintele unei organizaţii judeţene de partid şi de secretatul general al acestei organizaţii şi, în mod evident sunt de natură să lezeze relaţiile sociale referitoare la normala desfăşurare a activităţii organelor statului, inclusiv a Guvernului României... Faptul că un senator al Parlamentului României săvârşeşte fapte de corupţie are o puternică rezonanţă socială în contextul în care onestitatea persoanelor care exercita funcţii de demnitate publică este o condiţie esenţială pentru înfăptuirea actului de autoritate publică de la nivel central sau territorial”, se arată în motivarea Curţii de Apel din Bacău.

Comisarul şef Liviu Ababei, rudă cu şeful PSD Bacău, specializat în dosarele de corupţie cu politicieni

Numele comisarului şef Liviu Ababei, unul dintre cei mai activi poliţişti judiciari de la Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Bacău, apare în actele de cercetare penală în toate dosarele făcute liderilor politici din Bacău.

Liviu Ababei a făcut anchetele în cazul fostului primar al Bacăului, Romeo Stavarache (PNL), a cumnatului acestuia, Marius Stănilă, a ministrului Gabriel Berca (PNL-PD), a deputaţilor Mihai Banu (PNL-PD) şi  Lucian Ciubotaru (PNL), a fostei şefe a APIA, Gabriela Mazilu (PNL) ş.a.

Comisarul şef Liviu Ababei este totodată şi fratele cumnatului lui Dragoş Benea, preşedintele Partidului Social Democrat în judeţul Bacău. Paradoxal, niciun membru al PSD nu este inculpat în vreun dosar al DNA Bacău. Lideri precum Viorel Hrebenciuc sau Dragoş Benea  au ajuns în atenţia procurorilor DNA la alte servicii teritoriale şi în structura centrală dar nu la Bacău.