Castelul Roşu din Hemeiuş, o bijuterie arhitectonică ascunsă de ochii lumii

Castelul Roşu din Hemeiuş, o bijuterie arhitectonică ascunsă de ochii lumii

Castelul Roşu din Bacău nu foloseşte nimănui de două decenii FOTO Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bacău

La doar câţiva kilometri de Bacău se află „Castelul Roşu“, construit între anii 1864-1866  de familia Paşcanu, care deţinea atât actualul Parc Dendrologic, cât şi pădurile care se întindeau până la Buhuşi. Castelul se află acum în administrarea Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS), care îl ţine închis de mai bine două decenii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Castelul Roşu, construit de familia lui Costache Paşcanu la mijlocul secolului al 19-lea şi moştenit apoi de familiile de Schonburg-Waldenburg, este una dintre cele mai impunătoare clădiri din judeţul Bacău. 

Deşi ar putea deveni o atracţie turistică, Castelul „Schonburg – Waldenburg“, imobil care se află în lista Patrimoniului Naţional, este ţinut în conservare şi nu poate fi vizitat, potrivit responsabililor din cadrul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS), instituţie care îl are în administrare. „Nu poate fi vizitat. Castelul s-a degradat foarte mult în anii 90, nu are mobilier. Sunt doar ziduri goale A fost reparat acoperişul şi acum este ţinut în conservare“, a declarat Cornel Şerb, directorul tehnic al ICAS.

Castelul a fost confiscat de stat în 1918, după care a fost administrat de Ocolul Silvic Fântânele. Parcul a luat naştere 1880, când a fost populat cu specii de plante şi arbori exotici, de specialistul german Cristian Adolf. „În anul 1918 proprietatea va fi sechestrata iar în 1922 revine Ocolului Fântânele. În 1955 atât conacul cât şi parcul devin filiala Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS), respectiv, Staţiunea de Cercetări Silvice şi sunt aduse peste 60 de specii. Conacul este cunoscut sub denumirea de castelul Roşu datorita culorii date de caramidă în exterior. Clădirea este construita din caramidă, având parter, etaj şi parţial demisol. Prezintă elemente (în structură şi decor) aparţinând eclectismului Europei Occidentale din secolul al XIX-lea. Întâlnim astfel o împletire de elemente gotice, baroce (turn, fronton, ancadramente la ferestre etc.) cu elemente de factură orientală (intrarea laterala cu coloane şi capiteluri bogat decorate, elemente de decor pe fatada, etc.) În anul 1999 conacul este dezafectat şi se află în stare destul de avansată de degradare, fiind afectată în mod deosebit structura de rezistenţă (corpul de cladire, turnul în mod special). De-a lungul timpului conacul a suferit numeroase degradări mai ales în urma seismelor din 1977 şi 1999, precizează specialiştii Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bacău, într-un articol pe site-ul instituţiei.

„Nu sunt bani. Ar trebui făcute parteneriate cu Primăria Hemeiuş sau cu Ministerul Culturii“

Castelul Roşu din Hemeiuş are aceeaşi soartă ca şi alte obiective de patrimoniu naţional din judeţul Bacău, pentru care nici autorităţile locale, nici Ministerul Culturii nu ridică niciun deget. Clădirea a devenit inutilă, ba mai mult, o sursă  de cheltuieli pentru administrator. Deşi s-ar putea crea parteneriate, astfel încât castelul să intre în circuitul turistic şi cultural regional, deocamdată nu s-a făcut niciun demers în acest sens. „Deocamdată, nu sunt bani pentru investiţii. Ar trebui făcute parteneriate cu Primăria Hemeiuş sau cu Ministerul Culturii. Trebuie găsite soluţii“, a mai spus Cornel Şerb.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările