Apele tulburi care au zdruncinat oraşul

În istoria ultimelor două secole, gurile rele au pus de multe ori peceta pe viitorul vechiului comitat Arad. Urgiile secolelor 18 şi 19 au rămas consemnate în singurul „buletin informativ” care s-a mai păstrat, „Jurnalul” Bisericii Minoriţilor.

Acolo unde încă mai dăinuia credinţa în semne rele, calamităţile care au încercat să pună Aradul la pământ au însemnat mai mult decât furia naturii. Ani la rândul Mureşul a ameninţat cu inundarea oraşului, fapt consemnat de fiecare dată în jurnal. Pentru localnicii, fiecare primăvară însemna o posibilă catastrofă şi un posibil dezmăţ al apelor.

„Inudaţiile au reuşit să transforme piaţa oraşului în zonă mlăştinoasă. Unde e actuala Piaţă Avram Iancu se plimbau raţele sălbatice, iar localnicii din zonă le împuşcau din poarta casei”, a spus Corneliu Pădurean, istoric şi profesor universitar.

Au prezis dispariţia

Ce transforma dintr-o calamitate într-un impact mental puternic pentru populaţie era tocmai zvonistica. „Tot ce puteau oamenii să facă în faţa unor calamităţi naturale era să micşoreze efectele materiale şi mentale, pentru că efectul mental este deosebit în timpul unei asemenea calamităţi. Întotdeauna în asemenea situaţii, s-a întâmplat şi în 1932, există tot felul de răspândaci, răspânditori de veşti care amplifică viitoarele evenimente care urmează. Aceştia au provoacat, mai ales în secolele trecute când neştiinţa era destul de mare, un impact mintal deosebit”, a mai spus istoricul Corneliu Pădurean.
Vechii arădeni, speriaţi de efectele naturii, erau ţintă sigură pentru „profeţii” care călcau pragul oraşului. „La acea vreme a apărut în Arad un pseudoprofet de confesiune izraelită care a început să răspândească în rândul populaţiei îngrozite, vestea că viitoarea inundaţie va duce la dispariţia completă a oraşului. Autorităţile au hotărât trimiterea lui după gratii. În afară de pagubele materiale şi pierderile de animale, la inundaţiile din acel an se pare că şi-au pierdut viaţa şi două persoane”, a încheiat Corneliu Pădurean.

Incendiile au distrus oraşul

Incendiile au distrus oraşul de două ori. În anul 1708 Aradul se face scrum, după ce în oraş pătrund trupele de curuţi, haiducii prinţului Francisc Rákóczi al II-lea, care dau foc oraşului. Peste zece ani, Aradul este ars din nou. Pentru mulţi istorici arădeni, în incendiul din 1708 a fost distrusă şi arhiva aflată în primăria din cartierul sârbesc.