Şeful IPJ Bacău: „Sunt oameni cărora nu le convine atunci când îţi faci datoria şi nu le faci pe plac“

Şeful IPJ Bacău: „Sunt oameni cărora nu le convine atunci când îţi faci datoria şi nu le faci pe plac“

Chestorul Vasile Oprişan conduce IPJ Bacău din 2009 FOTO: MIRCEA MERTICARIU

Chestorul Vasile Oprişan, şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Bacău, a acordat un interviul ziarului „Weekend Adevărul“, în cadrul campaniei „România infractorilor necunoscuţi“, în care vorbeşte despre dosarele cu autor necunoscut, dar şi despre problemele cu care se confruntă instituţia pe care o conduce.

„Weekend Adevărul“: La nivelul judeţului Bacău sunt aproximativ 9.000 de dosare cu autor necunoscut (AN). Ce se întreprinde, concret, pentru a fi rezolvate aceste cazuri şi pentru depistarea infractorilor? Aveţi suficient personal?

Vasile Oprişan: Cele mai multe sunt din din ultimii şapte ani, în cea mai mare parte. În această perioadă au fost înregistrate foarte multe dosare, circa 90.000 de dosare. Totuşi, s-a redus numărul dosarelor penale cu autor necunoscut, potrivit evidenţelor noastre. Concret, la sesizarea pe care o primim, se desfăşoară activitatea de cercetare penală. Am pus accent foarte mare  pe această latură. Modul cum sunt prelevate urmele ne duce mai uşor la identificarea autorului. Săptămânal am în atenţie aceste dosare, pe care le analizez împreună cu responsabilii din instituţie. De cele mai multe ori, sunt dosare cu prejudiciu mic, avem peste o mie de dosare cu furturi de ornamente de pe autoturisme, altele sunt de furturi din anexe gospodăreşti. Dacă ar sta la poliţist să lucreze permament pe ele, i-ar îngreuna foarte mult activitatea, de aceea s-a stabilit să fie clasate cu aprobarea procurorului. Dar asta nu înseamnă că nu se poate lucra pe ele. Dacă apar date din care rezultă că o persoană a comis acele fapte, se redeschide şi acel dosar şi se dă soluţia legală.

În Bacău au existat un număr mare de „cardişti“, de proxeneţi celebri, de persoane implicate în trafic de droguri dar şi cazuri de corupţie. Ce are special judeţul Bacău în materie de infracţiuni? Şeful Poliţiei din Londra spunea că cele mai multe cazuri de fraude bancare sunt din Bacău şi că este întrebat unde este această ţară numită Bacău.

Infractorii, persoane din România, care comit infracţiuni în afara graniţelor nu sunt numai din Bacău, ci şi din celelalte judeţe. Probabil s-au referit la cei din Bacău deoarece infractorii erau în grupuri mai consistente, mai bine organizate. Activitatea la nivel naţional este în atenţia Poliţiei Române şi a noastră, a inspectoratelor judeţene de poliţie. Există o strategie de destructurare a acestor grupări. În mod deosebit se ocupă DIICOT-ul de aceste grupări. Analizăm fiecare grupare în parte, periodic, stabilim măsurile pe care trebuie să le luăm, pentru ca acestea să fie destructurate şi pentru a nu deveni agresive. În judeţul Bacău, când au apărut asemenea grupări, au fost destructurate din faşă şi nu au avut timp pentru a se dezvolta.

Aţi ajuns chestor după două cazuri celebre, de jafuri cu autor necunoscut. Este vorba de cazul de la Luceafărul şi cel de la BRD. Ce s-a întâmplat în acele două cazuri, ce demersuri au mai fost făcute?

În cazul de la Luceafărul se cunosc autorii. Încă se desfăşoară cercetări. O parte din ei au fost reţinuţi pentru alte fapte comise şi în prezent urmează să fie trimişi în judecată. Nu vă pot da alte detalii deocamdată, ancheta este în curs de desăşurare şi aş putea pune în pericol colegii care ar putea să nu finalizeze dosarul.

Câte cazuri de poliţişti aveţi care au dat Bacalaureatul la Podul Turcului, loc în care DNA a descoperit că acest examen se lua prin mită?

Nu aş putea să vă spun câţi poliţişti şi-au dat Bacalaureatul la Podul Turcului. Nu am o statistică în acest sens. Toţi agenţii de poliţie au în prezent liceul. Oricum, fără Bacalaureat nu pot intra în instituţia noastră.

Ce deficit de personal aveţi la IPJ Bacău şi cum afectează activitatea instituţiei?

În judeţul Bacău avem circa 1.250 de poliţişti şi personal contractual. Ca total, deficitul este de circa 13%. 3,95 la ofiţeri, 8.38% la agenţi şi 0,85 la personal contractual. Deficitul care l-am înregistrat până acum se recuperează prin încadrările prin sursă externă, avem acum 54 de agenţi care sunt în curs de angajare, vom avea 9 ofiţeri specialişti. La sfârşitul anului vom avea deficit de maximum 10%. Încheiem anul pe plus, ca număr, dar poate cu minus, ca nivel de pregătire profesională, deoarece mulţi sunt tineri. Deficitul a scăzut şi în mediul rural, dar mai rămân circa 65 de posturi neocupate.

În ultimii ani, de când sunteţi şeful IPJ Bacău, au existat două momente când s-a vorbit de schimbarea dumneavoastră. Unul a fost în februarie 2012, iar altul anul acesta, în primăvară, când aţi fost ţinta unor materiale defăimătoare, pe Facebook, dar şi în stradă, unde s-a cerut schimbarea dumneavoastră. Aţi fost acuzat, de asemenea, de tot felul de fapte, unele indecente. Cum comentaţi aceste momente?

În primul rând, eu sunt un poliţist care mi-am văzut de problemele profesionale, nu m-am implicat în politică. În articolul din 2012 s-a ajuns la concluzia că trebuie să fiu schimbat că nu făceam parte din politica celor care erau la putere. Confirm că au ajuns şi la mine acele zvonuri despre schimbarea mea. Atât timp cât sunt poliţist şi sunt pregătit profesional, puteam să iau şi o altă funcţie. Până acum câteva luni de zile, nu am avut nicio problemă cu scandalurile de presă, să fiu tras la răspundere pentru activităţi inexistente. Ce s-a susţinut nu a existat în realitate. Sunt oameni cărora nu le convine atunci când îţi faci datoria şi nu le faci pe plac lor. Noi suntem o instituţie care trebuie să îşi facă treaba indiferent de culoare politică. Nu cred că este permis să defăimezi imaginea Poliţiei Române. Eu am solicitat să se facă verificările necesare, adică dacă cele spuse există în realitate sau nu există, am făcut o acţiune în instanţă pentru a stabili dacă cei care au protestat aveau dreptul să facă acest lucru, dar cred că manifestările lor nu au reprezentat niciun interes legitim pentru cetăţenii judeţului Bacău.

Ce vă reproşaţi în ultimii şapte ani de când conduceţi IPJ Bacău?

Multe nu mi-aş putea reproşa. Atribuţiunile care le am ca inspector-şef mi le-am îndeplinit. Am încercat să creez un colectiv de profesionişti, am făcut o echipă managerială cu care am obţinut rezultate pozitive, infracţionalitatea a scăzut constant. Pe lângă activităţile de constatare, am făcut şi activităţile de prevenire. La începutul fiecărui an iniţiem programe de prevenire. Dar cel mai mult am pus accentul pe reducerea furturilor, a tâlhăriilor şi pe siguranţa rutieră.

Cum colaboraţi cu structurile care verifică activitatea poliţiştilor, cu DIPI şi Anticorupţie? Am avut câteva cazuri de poliţişti care au ajuns în vizorul Justiţiei, cum a fost cazul comisarului-şef Adrian Movilă, deja condamnat, sau a unor poliţişti de la Serviciul Rutier.

Eu am manifestat toleranţă zero faţă de cei care au încălcat legea şi normele de etică şi deontologie a poliţistului. Când am avut suspiciuni că un coleg, un poliţist, a comis o infracţiune, am sesizat de fiecare dată organele competente. Nu vreau să comentez cazurile pe care le ştiţi şi dumneavoastră.

CV - Cine este Vasile Oprişan

Chestorul Vasile Oprişan conduce IPJ Bacău din 2009 şi a făcut studii de perfecţionare în SUA. Este dublu licenţiat, în 1988, la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, Facultatea de Drept, iar in 1997 la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, în Ştiinţe Juridice. Are un master finalizat în 2005, în „Management şi legislaţie în industrie, administraţie şi servicii“, la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi. Din 1998 până în 2003 a fost şeful „Servicului Arme şi Muniţii“ din cadrul IPJ Bacău, apoi, până în 2009, a fost adjunctul şefului Inspectoratului. În primăvara anului acesta, imaginea lui Oprişan a fost afectată de proteste organizate în stradă în care s-a cerut demiterea lui, dar şi de poze trucate, postate pe Facebook, în care era prezentat în ipostaze cu tentă sexuală.

Vă mai recomandăm: 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Vladimir Beliş, preşedintele Societăţii de Medicină Legală, explică rolul testelor ADN în Criminalistică. Cazuri celebre de omor rezolvate în România

 
 
 
 

Ce spun cititorii „Adevărul“ despre ţara infractorilor invizibili. „Nepăsarea, complicitatea, lipsa de profesionalism fac din România un rai al infractorilor“

Cum a ajuns Ardealul „să bată“ Moldova la crime nesoluţionate. CAMPANIE „Adevărul“ - România infractorilor necunoscuţi

Paradoxul de pe harta infracţionalităţii româneşti. Vrancea este judeţul în care nicio crimă nu rămâne nepedepsită

Inconştienţii din Poliţie care nu ţin nici măcar evidenţa dosarelor cu autori necunoscuţi. Cazul Vâlcea: nimeni nu mai notează nimic informatizat din 2009

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările