FOTO 111 cruci de mesteacăn pentru eroii îngropaţi la „Sticlărie“, în comuna Caşin, în Primul Război Mondial. „Obârşia Mioriţei“ 2017

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cea de-a treia ediţie a evenimentului „Obârşia Mioriţei“ a avut perioada 13-15 august, în comuna băcăuană Caşin. Pentru cei 3500 de eroi îngropaţi la Curiţa, în locul numit „Sticlărie“, a fost ridicat un monument dar şi 111 cruci, peste care tinerii satului, îmbrăcaţi în costume populare, au pus o coroniţă din frunzele pădurii şi un tricolor.

Comuna Caşin din judeţul Bacău a fost, zilele trecute, locul unor manifestări cu caracter naţional. Timp de trei zile, în frumoasa localitate de la poalele munţilor au avut loc manifestări culturale, religioase şi cu caracter tradiţional local prilejuite de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, când are loc hramul bisericii din sat, de împlinirea a 100 de ani de la luptele din Primul Război Mondial, când în localitate au fost îngropaţi 3500 de militari, care şi-au dat viaţa pentru ţară dar şi simpozionul dedicat Mioriţei, cea mai reprezentativă baladă românească.
Intersecţia dintre localităţile Caşin (Bacău), Soveja (Vrancea) şi Breţcu (Covasna) din vârful muntelui are încă de la prima ediţie un monument dedicat „Obârşiei Mioriţei“, loc care prin studiile şi cărţile publicate, ar putea intra în patrimoniul naţional imaterial al poporului român.


Realizarea evenimentului „Obârşia Mioriţei“ are loc la iniţiativa căşuneanului Constantin Tudose, care a realizat o monografie despre porţile de lemn din Caşin, pasionat de cultura tradiţională dar şi cu implicarea Asociaţiei „Civitas Bacoviensis“, (Petru Gabriel Puiu şi Iulian Furdu de la Universitatea „Vasile Alecsandri“ din Bacău), a  Asociaţiei Casin „Tezaur de frumuseţe“ , cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Bacău.

image


111 cruci la Sticlărie, pentru eroii neamului îngropaţi în dealul de la Curiţa


Protopopul de Oneşti, Ioan Bârgăoanu, însoţit de un sobor de preoţi, a oficiat duminică, 13 august, slujba dedicată eroilor căzuţi în apropiere de Caşin, înhumaţi într-o groapă comună pe dealul de la Curiţa. A fost realizat un monunent, care a fost sfinţit, dar şi 111 cruci de mesteacăn. La ceremonie au participat militari, membri ai Parlamentului României, ai Guvernului, prefectul judeţului Bacău, primari şi şefi de instituţii.  „În anul 1926 s-au deshumat şi mutat osemintele ostaşilor, în câteva căruţe trase de boi, la osuarul din Oneşti. Câte din osemintele respective s-au putut transporta cu respectivele mijloace de transport? Cele mai multe au rămas în acel loc, aşa că noi vrem să cinstim memoria lor prin refacerea atmosferei descrise de Regina Maria atunci când a revenit pe aceste locuri. Am pus pe locul respectiv 111 cruci de mesteacăn, la fel ca cele din urmă cu 100 de ani. Copii satului Caşin au aşezat pe braţele crucilor simbol, câte o coroniţă făcută din frunzişul pădurii şi acestea, identice cu cele descrise în memoriile sale de Regina Maria“, a declarat Constantin Tudose.

image


Studii despre originile Mioriţei şi rolul transhumanţei la poporul român


La simpozionul dedicat locului în care s-a născut balada Mioriţa, din data de 14 august, au fost invitaţi profesori universitari de la mai multe centre din ţară dar şi din Chişinău, oficiali ai Ministerului Culturii şi reprezentanţii unor instituţii de la nivel local. 

Au fost prezenţi Ionel Giurcă, conferenţiar universitar, Andrei Cemortan, expert la Ministerul Culturii, Florin Filip Neacşu, expert UNESCO, dr. Petru Gabriel Puiu, dr. Iulian Furdu şi profesorul universitar Vasile Puiu, de la Universitatea „Vasile Alecsandri“ din Bacău, poetul Victor Munteanu, expert patrimoniu la Direcţia pentru Cultură, profesorul universitar Ioan Opriş, de la Universitatea Valhala din Târgovişte, profesorii universitari Valeriu Dorogan, Ilie Manoli, Ecaterina Creţu, profesorii Constantin Macarie de la Soveja şi Tudor Vlad de la Rucăr. Studiile realizate pentru simpozionul de la „Obârşia Mioriţei“ 2017 vor fi grupate într-o lucrare, cu caracter transdisciplinar.


În ultima zi a manifestărilor de la Caşin, invitaţii au făcut o vizită la porţile sătenilor, realizate din lemn, cu trei stâlpi şi acoperiş, specifice zoneo etnografice de pe Valea Caşinului.

 Apoi, cu toţii au participat la Hramul Bisericii de Adormirea Maicii Domnului, unde ceremonia religioasă a fost susţinută de protopopul Ioan Bărgăoanu şi un sobor de preoţi. Un alt moment unic, specific Caşinului, a fost parada căruţelor cu coviltir, care au traversat localitatea până la primărie. Aici au avut loc un ultim moment folcloric dar şi discursurile susţinute de invitaţi şi primarul comunei, Daniel Soroiu.


Manifestările de la Caşin din acest an se înscriu în şirul de evenimente dedicate eroilor, memoriei, patrimoniului naţional după 100 de ani de la luptele din Primul Război Mondial, din ajunul realizării Marii Uniri.

image
Bacău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite