Milan Tabaković, arhitectul faimos în tot imperiul Austro-Ungar. Cum a reuşit să impresioneze întreaga Europă de Est

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Milan şi Julka Tabaković, Pesta 1912 FOTO Facebook Claudiu Cristea
Milan şi Julka Tabaković, Pesta 1912 FOTO Facebook Claudiu Cristea

Milan Tabaković (1860-1946) a fost unul dintre marii arhitecţii ai României, iar faima sa a depăşit teritoriul ţării. În perioada 1892 – 1912 a realizat planurile de arhitectură sau a fost antreprenorul în construcţii al unui mare număr de clădiri – de la case familiale, la edificii economice, culturale şi religioase de mare anvergură.

Tabaković a proiectat şi construit clădiri în teritoriul estic al imperiului austro-ungar: Zrenjanin, Velika Kikinda şi Novi Sad (Serbia), Velyka Palad (Ucraina), Tiszabécs şi Battonya (Ungaria), Bratislava (Slovacia) sau Baia Mare (România).  Milan a fost angajat să proiecteze o casă P+2 în stil secession, farmacistului Földeş Kelemen ale cărui medicamente erau cunoscute atât în Europa cât şi în îndepărtata Americă.

În ultimii ani despre marele architect au pomenit doar reprezentanţii Mişcarii Arădeane şi cei ai ProUrbe Arad. 
Emilian (Milan) Tabaković s-a născut în 2/14 august 1860, la Arad, într-o familie de creştini ortodocşi sârbi, cu originile în Herţegovina. Bunicul lui, Jeftimije Tabaković, fusese un prosper negustor de lemne, iar tatăl, Jovan Tabaković, frizer şi tămăduitor, apreciat de comunitate. În ciuda condiţiilor materiale modeste, soţii Tabaković au reuşit să să le ofere celor opt copii o educaţie aleasă.

Milan a urmat în Arad atât şcoala primară şi şcoala confesională de pe lângă Biserica Sârbescă, cât şi liceul, pe care l-a absolvit în 1874. Sub influenţa fratelui mai mare, Aleksandar Tabaković (Arad, 1856-1880), student eminent la Viena şi decedat în anii tinereţii, Milan decide să studieze arhitectura. Fiind nevoit să-şi asigure singur existenţa şi formarea profesională, munceşte în construcţii sau ca angajat în birouri de proiectare, reuşind să-şi finalizeze studiile universitare la Secţia de Arhitectură a Facultăţii Tehnice din Budapesta în 1888.

Pentru a-şi desăvârşi pregătirea teoretică, beneficiază din partea Camerei de Comerţ şi Industrie de o bursă pentru studiu şi documentare în Germania, Italia şi Franţa în perioada 1889-1990. Întors acasă, în perioada 1891-1904, lucrează ca şef al biroului de proiectare Jiraszek Lajos şi ca profesor la şcoala de arte şi meserii, unde predă desen tehnic şi tehnologie.

În 1892 îşi deschide propriul birou de arhitectură, unde, în calitate de proiectant şi antreprenor în construcţii îşi desfăşoară activitatea la Arad până în 1930, când părăseşte oraşul natal şi emigrează în Iugoslavia.

Milan Tabaković şi soţia sa, Julijana, au avut cinci copii, dintre care îi menţionăm pe George Tabaković (1897-1971) - renumit arhitect şi profesor la Academia de Arte din Novi Sad, şi talentat pictor, şi pe Ivan Tabaković (1898-1977) - membru al Academiei Sârbe de Ştiinţe şi Arte, şi unul dintre cei mai renumiţi pictori sârbi din prima jumătate a secolului XX.  

image

Casa lui Milan Tabaković din Arad -- proiect al arhitectului.

În perioada 1892 – 1912 a realizat planurile de arhitectură sau a fost antreprenorul în construcţii al unui  mare număr de clădiri – de la case familiale, la edificii economice, culturale şi religioase de mare anvergură: 1892 Palatul Neuman; 1891 Academia Comercială; 1899 Palatul Földes; 1900 Palatul Episcopal Sârbesc; 1900 Teatrul de Vară; 1903 Biserica Romano-Catolică ”Sfântul Anton de Padova” ; 1904 Palatul Urban / Palatul Societăţii Agricole; 1905 Templul Masonic; 1905 Spitalul de Pediatrie; 1908 Spitalul ORL; 1909 Palatul Tribunei (Oncu); 1911 Vila Ödön Nachtnebel (casa cu mozaic aurit); 1911 Casa Şt. Cicio-Pop / restilizare; 1912: Şcoala de fete/ Spitalul TBC.

În afara oraşului natal, Tabaković a proiectat şi construit clădiri în teritoriul estic al imperiului austro-ungar: Zrenjanin, Velika Kikinda şi Novi Sad (Serbia), Velyka Palad (Ucraina), Tiszabécs şi Battonya (Ungaria), Bratislava (Slovacia) sau Baia Mare (România). Arhiva sa personală din Novi Sad păstrează multe alte lucrări, printre care şi propunerea pentru clădirea Palatului Cultural Arad.

Milan Tabaković a fost membru de frunte al comunităţii sârbe din Arad, membru al Lojei Masonice, membru al Comitetului Parohial al Bisericii ”Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, profesor de desen tehnic şi tehnologie la Şcoala de Arte şi Meserii din Arad., preşedinte al Uniunii Arhitecţilor din Arad, consilier municipal al Aradului, dar şi un pasionat al jocului de şah.

Chiar dacă a contribuit semnificativ la acea apreciere celebră, ”Arad, mica Viena”, a lui Nicolae Iorga din 1906, opera monumentală şi personalitatea lui Milan Tabaković au intrat în uitare. Doar numele unei străzi din Aradul Nou ne mai aminteşte azi de numele marelui arhitect ... şi o plachetă comemorativă aşezată pe faţada casei sale familiale din Arad de către Asociaţia Arhitecţilor din Novi Sad în 2005.

Datorită prestigiului său, în anul 1903 este ales preşedinte al Uniunii Arhitecţilor din Arad. Seriozitatea, hărnicia şi modestia i-au adus simpatia concitadinilor, dovadă fiind faptul că în anul 1913, acesta este ales consilier, deşi era minoritar pe listele opoziţiei corcumscripţiei a doua din Arad. Preofesional, MilanTabakovic, la fel ca şi ceilalţi arhitecţi ai sfârşitului de secol XIX şi început de XX proiectează în stil eclectic şi istoric potrivit cerinţei comanditarului arădean care stătea la acel sfârşit de veac într-o expectativă vis-a-vis de stilul în vogă pe plan european, şi anume-secessionul.

Frumuseţea Aradului l-a impresionat şi pe istoricul Nicoae Iorga care, scria printre altele, în anul 1906, că „Aradul este demn de orice capitală europeană”. 

Vă mai recomandăm: 

Arhitecţii din Transilvania îl cinstesc pe arhitectul şef al Clujului în primele decenii ale secolului al XX-lea

Un arhitect bucureştean, singurul din România care face case în stil neoromânesc. Cum arată casele proiectate

Arad



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite