Matematicianul arădean care se simte „ca acasă” în universităţi de prestigiu. Cum a făcut un fost elev de la „Moise Nicoară” performanţă la Harvard, Princeton şi Caltech

Pe parcursul studenţiei, Andrei Jorza s-a simţit tot timpul la locul lui la Harvard. A absolvit facultatea cu magna cum laude, după care şi-a făcut doctoratul la Princeton. În prezent, predă studenţilor şi face cercetare la California Institute of Technology. Spune că nu ar fi avut şansa de a obţine, în România, rezultatele înregistrate până acum în domeniul cercetării în SUA, pentru că domeniul pe care îl studiază, teoria

În 1999, elevul Andrei Jorza călca pentru prima dată pe pământ american. „Primisem o bursă de la Fundaţia Soros pentru o şcoală de vară la un liceu de top din Connecticut", îşi aminteşte matematicianul. Experienţa i-a plăcut, iar doi ani mai târziu, arădeanul urma să-şi înceapă studiile la Harvard. „Admiterea la facultate în SUA este foarte standardizată: toată lumea dă examene de limbă şi de matematică, şi eventual câteva examene adiţionale, iar aceste examene, împreună cu notele de la şcoală şi realizările extracurriculare sunt analizate şi se face o decizie cumulativă", explică tânărul cercetător. A ales SUA pentru că mulţi dintre colegii alături de care fusese la olimpiade de matematică au ales, la rândul lor, universităţi de acolo. Şi a ales Harvard din o serie de motive, nu în ultimul rând datorită renumelui universităţii. „Privind în urmă, îmi dau seama că am făcut alegerea bună, Harvard având, după părerea mea, cel mai bun departament de matematică pe domeniul meu, care este teoria numerelor", explică matematicianul arădean.

Harvard, locul potrivit

Înconjurat de studenţi entuziasmaţi de domeniile lor, Andrei Jorza a simţit, în permanenţă, că Harvard era locul potrivit pentru el. Spune că nu poate da un verdict în privinţa educaţiei oferite de universităţile din România, din moment ce nu a studiat în sistem, dar că un lucru care i-a plăcut enorm şi care i-ar fi lipsit în România ar fi fost posibilitatea de a alege cursurile după preferinţele şi capabilităţile sale. „De exemplu, jumătate dintre cei care am luat cursul meu de matematică de anul întâi la universitate fusesem la Olimpiada Internaţională de Matematică, iar cursul a fost dificil pe măsură", spune Andrei Jorza. Potrivit acestuia, studenţii români erau priviţi, în universitate, la fel ca toţi ceilalţi tineri care învăţau acolo, „prin prisma realizărilor lor academice". „Profesorii de aici sunt conştienţi că studenţii români trebuie să fie foarte buni academic pentru a putea să fie acceptaţi la o universitate de elită, dar adevărul este că orice student, indiferent de origine, trebuie să fie foarte bun pentru a fi acceptat la o astfel de universitate. Singurul lucru pe care aş putea să îl remarc este că există impresia printre profesori că românii sunt foarte buni la matematică şi la ştiinţe, ceea ce este o consecinţă a faptului ca universităţile tind să accepte străini care studiază matematică sau ştiinţe", adaugă matematicianul.

Magna cum laude

Potrivit cercetătorului arădean, universităţile de top din SUA au ajutoare financiare care depind doar de venitul familiei studentului: dacă un student este acceptat la Harvard, acest lucru este independent de venituri şi ajutorul financiar este calculat în funcţie de cât poate contribui familia studentului. „Pentru studenţii români, asta de obicei înseamnă că nu trebuie contribuit cu (aproape) nimic. Zic aproape nimic pentru că de obicei, studenţii primesc automat un împrumut relativ mic pe care trebuie să îl replătească după terminarea studiilor", explică Andrei Jorza. În 2005, tânărul arădean absolvea facultatea cu magna cum laude, urmând să plece din Cambridge, Massachusetts, în Princeton, New Jersey, pentru a-şi face doctoratul. „În majoritatea domeniilor ştiinţifice, ca student sau doctorand ai o viziune foarte restrânsă asupra cercetării din domeniul tău şi în cea mai mare majoritate a cazurilor, profesorul supraveghetor sugerează tema de cercetare. De fapt, calitatea temei sugerate este ceea ce diferenţiază profesorii buni", declară matematicianul.

Cinci ani mai târziu, în 2010, matematicianul arădean şi-a finalizat lucrarea de doctorat, iar în prezent predă un curs pe trimestru şi face cercetare în teoria numerelor, la California Institute of Technology. Tot acolo, coordonează studenţii care vor să înveţe sau să facă cercetare în teoria numerelor. Spune că este imposibil de generalizat un prototip al profesorului sau studentului unei universităţi de elită. „Profesorul tip poate fi orice, de la poetul laureat al premiului Nobel la cercetatorul conştiincios, iar studentul orice, de la atlet de vârf, la violonist celebru şi tot spectrul de la mijloc", explică cercetătorul român. Până în prezent, acesta şi-a vizitat ţara natală, în medie, de două ori pe an, mult mai des decât reuşesc colegii săi. „Studenţii chinezi trebuie să îşi reînnoiască viza de fiecare dată când părăsesc SUA, aşa ca deseori trec ani până îşi vizitează familiile. Sunt foarte recunoscător că, fiind cetăţean român, mi-e mai simplu să călătoresc decât altora", spune matematicianul.

În anii petrecuţi în şcolile de elită din SUA, Andrei Jorza a participat la conferinţe importante, a câştigat concursuri şi burse pe măsura rezultatelor sale. În 2002 şi 2004 s-a situat între primii 20 de concurenţi la prestigioasa competiţie Putnam, iar în 2008 a făcut parte din juriul Olimpiadei Internaţionale de Matematică din Spania, a cărei medalie de argint a obţinut-o atât în 2000, cât şi în 2001.

Şase limbi străine

În facultate şi la doctorat, matematicianul arădean a învăţat rusa şi araba, pentru că vroia să simtă „pe viu" frumuseţea poeziilor scrise în aceste limbi. „Îmi aduc aminte că în gimnaziu am fost vizitaţi de un profesor care le-a predat părinţilor mei în facultate. Dânsul m-a întrebat câte limbi vorbesc şi când a auzit că vorbeam română, maghiară şi engleză, a spus: «Foarte bine, cu fiecare limbă pe care o ştii mai devii o dată om»", îşi aminteşte Andrei Jorza.

Citeşte şi povestea românului care a ajuns cel mai bun analist Apple din lume

Vezi pe forbes.ro care sunt cele mai bune 10 universităţi din lume si ce programe ofera

Află de pe forbes.ro care sunt cele mai bune 10 universitati online din lume

Citeşte pe forbes.ro unde poţi studia în străinătate pe bani puţini