Istoric arădean: „Masoneria a avut un rol semnificativ în evoluţia societăţii în epoca modernă“

Istoric arădean: „Masoneria a avut un rol semnificativ în evoluţia societăţii în epoca modernă“

cartea lansată de istoriscul arădean

Istoicul arădean Antoniu Martin consideră că masoneria a avut un rol semnificativ în evoluţia societăţii în epoca modernă. El a scris o carte în care arată că lojile masonice, care „erau adevărate laboratoare de idei”, au transmis spre societate, prin intermediul membrilor sau prin diferite asociaţii sau cluburi pe care le tutelau, o serie de principii şi valori, concepte şi noţiuni cu caracter modern.

Ştiri pe aceeaşi temă

Istoricul spune că se pot da ca exemplu mişcările revoluţionare de la 1848-1849 în ţările române. Aici, aproape întreaga pleiadă de oameni politici şi intelectuali, care doreau reformarea societăţii pe principii liberale, era încadrată în lojile masonice.

 El susţine că marea majoritate a intelighentiei române din a doua jumătate a secolului 19 –lea s-a format la „şcoala” masonică franceză. Proiectul României moderne, liberale, unde cetăţeanul să beneficieze de drepturi şi libertăţi, a fost plămădit în lojile masonice de la Paris, Bucureşti şi Iaşi, chiar dacă, pentru a  se proteja, acestea au îmbrăcat haina unor societăţi culturale.

„În volumul «Masoneria Explicată Profanilor», apărut în 2015, la editura Mirador din Arad, am realizat o scurtă prezentare  a relaţiei dintre masonerie şi societate începând cu perioada iluministă şi până astăzi.  Se poate considera, fără exagerare, că masoneria a avut un rol semnificativ în evoluţia societăţii în epoca modernă. Este cunoscută influenţa pe care au avut-o lojile masonice şi ideile răspândite de acestea în sânul societăţii franceze în preajma revoluţiei de la 1789, unul dintre evenimentele istorice cruciale ale epocii moderne. Conceptul de cetăţean, fundamentat pe drepturile civile, principiile libertăţii, egalităţii şi fraternităţii au stat la baza documentului fundamental al revoluţiei din Franţa - Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului”, afirmă istoricul arădean. 

Acesta spune că peste Ocean, ideile masonice – printre care poate cea mai percutantă, anume dreptul la căutarea fericirii -, au însoţit epopeea edificării naţiunii americane, multe dintre dezideratele francmasonice regăsindu-se explicit în Constituţia SUA.  În acelaşi registru masonic se înscrie şi conceptul ,,monarhului luminat”, cu referire la regii şi  împăraţii din zona est - centrală a Europei, a căror menire nu era alta decât emanciparea supuşilor.

„Înţelegem astfel mai bine semnificaţia reformelor profunde care au avut loc în societăţile din acest areal geografic, în toate sectoarele vieţii publice. Unul dintre aceşti monarhi ,«luminaţi» a fost împăratul habsburgic Iosif al 2 –lea, a cărui activitate reformistă s-a resimţit semnificativ şi în spaţiul transilvănean. Se poate considera că secolul al 18 –lea a fost impregnat de «ideologia» masonică.  Dezideratul omului universal, cu spirit critic, învăţat, capabil să şi  argumenteze ideile, dar în acelaşi timp tolerant, este identificabil în majoritatea dezbaterilor din interiorul lojilor timpului, din Anglia şi Franţa, până la SUA şi chiar Rusia ţaristă”, declară Antoniu Martin. 

Istoricul specifică că în Occidentul european, încă de la cristalizarea primelor loji speculative, masoneria s-a afirmat ca un veritabil militant împotriva a tot ceea ce îngrădea libertatea în multiplele ei valenţe. Pe palierul politic, masoneria a militat împotriva oricărei forme de tiranie, împotriva absolutismului monarhic. În multe cazuri, lojile masonice au desfăşurat o activitate subversivă, subterană, secretă, plănuind lovituri de palat, puciuri militare şi revoluţii. Cultura secretului, exersată în timp, a permis membrilor lojilor să ducă o activitate de tip conspirativ împotriva autorităţilor epocii. În interiorul lojilor s-a dat semnalul revoluţiilor europene de la 1848-1849.  

,,«Fraţii» au fost cei care au elaborat petiţii, proclamaţii şi programe revoluţionare reformiste. Se ştie astăzi că Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, Christian Tell, Ion C. Brătianu, C. A. Rosetti, Vasile Alecsandri şi alţi lideri ai paşoptismului românesc au fost francmasoni. Pentru cititorul român, este oportună, pentru înţelegerea acestui fenomen social-politic, exemplificarea cu mişcările revoluţionare de la 1848-1849 în ţările române. Aici, aproape întreaga pleiadă de oameni politici şi intelectuali, care doreau reformarea societăţii pe principii liberale, era încadrată în lojile masonice. Marea majoritate a intelighentiei române din a doua jumătate a secolului 19 –lea s-a format la ,, şcoala” masonică franceză. Proiectul României moderne, liberale, unde cetăţeanul să beneficieze de drepturi şi libertăţi, a fost plămădit în lojile masonice de la Paris, Bucureşti şi Iaşi, chiar dacă, pentru a  se proteja, acestea au îmbrăcat haina unor societăţi culturale”, se arată în carte.

Antoniu Martin mai susţine că: „lojile masonice s-au afirmat aşadar ca spaţii ale libertăţii, unde spiritul şi cunoaşterea se puteau afirma  plenar, fără vreo oprelişte. Din această perspectivă, încă din acea perioadă, lojile s-au manifestat ca o veritabilă componentă a societăţii civile”.

 

Vă mai recomandămTainele masoneriei în România. Masoni celebri care au schimbat istoria: Mihail Kogălniceanu a făcut reforma agrară, Ion Nistor a susţinut unirea cu Bucovina

Istoricul Antoniu Martin va lansa cartea  ,,Masoneria explicată profanilor”

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: