Alergătorul octogenar din Arad care a învins boala prin sport

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La 80 de ani, arădeanul Gheorghe Moşion nu stă pe gânduri când este vorba despre un concurs de alergare. Unul dintre cei mai vârstnici alergători din România, Moşion are în palmares, în ultimii aproape 30 de ani, sute de competiţii de maraton şi semimaraton. Anul trecut, bătrânul a participat la 13 semimaratoane, iar acum se pregăteşte pentru alte competiţii sportive. El spune că, la opt decenii de viaţă, se simte mai tânăr ca la 50 de ani.

O dată la două zile, după ce se trezeşte, Moşion aleargă aproximativ 14 kilometri, din Arad până în localitatea Sânpaul şi înapoi. „Sunt zile în care alerg trei-patru ore. Când nu alerg, gătesc, fac curăţenie şi citesc ziarul. La televizor nu mă mai uit de ani“, mărturiseşte Gheorghe Moşion.

Precizează că mănâncă multe fructe şi legume, iar carne găteşte rar, şi atunci foarte puţină, doar pentru a da gust mâncării.

CEL MAI BUN REZULTAT: VINDECAREA

Sportul i-a adus satisfacţii, dar şi sănătate. Microbul alergării l-a prins tâziu, la 52 de ani, când s-a gândit să facă sport ca să scape de kilogramele în plus şi de o boală cruntă cu care se lupta atunci şi pe care a reuşit să o învingă prin sport: tuberculoza.

Gheorghe Moşion a fost diagnosticat cu această boală la vârsta de 12 ani, iar de-a lungul timpului a urmat tot felul de tratamente, însă rezultatele nu au fost spectaculoase. La 52 de ani, a decis să-şi schimbe modul de viaţă şi a început să alerge. În două zile, alerga şi 43 de kilometri. Pe vremea aceea, lucra la Întreprinderea de Strunguri Arad, în schimburi, pe un post de macaragiu. Alerga dimineaţa, înainte de a pleca la muncă, şi când termina programul. O făcea de unul singur, fără să aibă un antrenor sau un program bine stabilit. Şi nici acum nu are.

„Colegii mei îmi spuneau să nu mai alerg atâta că obosesc şi mă îmbolnăvesc. Eu le răspundeam că nu mă opresc până nu obosesc. La un an de când am început să alerg, mi-am dat seama că mă simt cu atât mai bine, cu cât alerg mai mult. Traseul era din Arad până în localitatea Mândruloc şi înapoi, în total cam 11 kilometri. Mie îmi place să alerg mai mult pe câmp, nu pe beton sau printre maşini“, spune Moşion, care spune că nu a vrut să se căsătorească pentru a nu împovăra şi pe altcineva cu boala lui.

Unul dintre momentele care l-au marcat în tinereţe a fost perioada în care a fost internat într-un sanatoriu TBC, pe vremea când era în armată. „Acolo am văzut tristeţea oamenilor. Era un sanatoriu frumos, la munte, dar îţi plângea sufletul când îi vedeai pe bolnavii care nu mai aveau viaţă în ochi şi nici speranţă în suflet. Atunci mi-am zis că nu vreau să ajung ca ei: morţi vii“, spune arădeanul. 

AVEA GRIJĂ DE ANIMALE ÎN COPILĂRIE

Moşion a muncit peste 50 de ani, iar acum trăieşte într-o garsonieră dintr-un cartier mărginaş ale Aradului dintr-o pensie de 1.000 de lei. Viaţa lui nu a fost deloc una uşoară. Şi-a trăit copilăria alături de familie, în Delta Dunării, unde avea grijă de animalele din gospodărie. „Aveam oi, vaci şi porci. La stână am învăţat să gătesc şi să mă organizez singur. De acolo mi s-a tras şi boala la plămâni. M-a prins o ploaie în timp ce eram cu oile la păscut şi aşa am răcit“, spune Moşion.
După ce a terminat armata, arădeanul a lucrat o perioadă ca hamal în portul Constanţa. „La 24 de ani m-am hotărât să-mi fac un viitor. Mi-am căutat de lucru şi am găsit un post de hamal în portul Constanţa, unde am stat doi ani şi cinci luni. Am văzut că acolo nu pot avea o calificare, aşa că m-am dus în Arad, unde m-am angajat la Întreprinderea de Strunguri. M-am calificat ca macaragiu. Apoi am mai învăţat şi meseriile de strungar şi de frezor. Am lucrat în fabrică din 1959 până în 1990, când am ieşit la pensie“, adaugă Moşion.

Este fericit că a învăţat o meserie, deoarece, dacă rămânea să crească animale, nu avea pensie, iar acum, la bătrâneţe, nu ar fi avut din ce trăi.

„VREI SĂ FII SĂNĂTOS? UMBLĂ ŞI ALEARGĂ PE JOS!“

La competiţiile la care aleargă, este privit cu admiraţie de ceilalţi. El spune că participarea la concursuri este şi o ocazie de socializare şi de a se simţi mai tânăr. În 2012, Gheorghe Moşion a alergat, în total, 191 de kilometri la nouă concursuri: Cluj-Napoca – 21 de kilometri, Bucureşti (trei concursuri) – 21 de kilometri, Arad – 21 de kilometri, Munţii Apuseni – 23 de kilometri, Sfântu Gheorghe – 21 de kilometri, Timişoara – 21 de kilometri şi Sulina – 21 de kilometri.

După fiecare cursă, arădeanul îşi spune în gând: „Numai cu ajutorul lui Dumnezeu am reuşit! Dacă El vrea, mai alerg şi-i mai trag şi pe alţii după mine, că tare bine e să fii sănătos!“. Când merge la competiţii, poartă după el şi câteva file pe care a scris un îndemn: „Vrei să fii sănătos? Umblă şi alergă pe jos! Vrei să ai sănătate bună? Aleargă mult chiar şi departe! Nu-ţi fie teamă că te vei rătăci, că tot pe aici vei fi!“. În fiecare primăvară, Moş-ion participă şi la Supermaratonul Bekescsaba – Arad şi retur, cu bicicleta. Gheorghe Moşion este legitimat la CSM Arad şi membru al Clubului Sportiv Experienţa Multisport din Arad. 

Competiţii viitoare

Următorul concurs la care va alerga Moşion este Semimaratonul de la Alba Iulia, de pe 15 martie. Apoi, se pregăteşte să participe la diferite competiţii sportive din ţară din lunile de vară, printre care şi Maratonul, Semimaratonul şi Crosul Aradului, pe 14 iunie 2014. Gheorghe Moşion este prima persoană care s-a înscris la acest concurs.

„Dacă eu pot să alerg la semimaraton, atunci pot să facă acest lucru mai mulţi arădeni. Eu îndemn pe toată lumea să alerge, deoarece sportul este sănătate curată“, spune Moşion. Bătrânul va alerga 21,095 kilometri la Semimaratonul Aradului şi a început deja antrenamentele.

Vă mai recomandăm: Au început înscrierile la „Maratonul, Semimaratonul şi Crosul Aradului”

Au început înscrierile la Crosul şi Semimaratonul Judeţului Aradului. Anul trecut au participat peste 1300 de persoane

Arad



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite