FOTO Cum s-a dezvoltat Aradul de-a lungul timpului
0
Municipiul Arad constituie pentru vestul României un punct important în ceea ce priveşte industria, şi este de asemenea un nod important în transporturile feroviare, rutiere, având şi aeroport.
În privinţa religiei ortodoxe oraşul Arad este reşedinţa scaunului Arhiepiscopal al Aradului.
Trebuie amintit că Aradul şi-a anunţat anul trecut candidatura la titlul de Capitală Culturală Europeană a anului 2021.
De-a lungul anilor municipiul a trecut prin mai multe transformări.
Oraşul Arad are o veche tradiţie în activităţile industriale care îşi au originea în producţia meşteşugărească din secolele XVII – XVIII. O dezvoltare mai accentuată a industriei se remarcă însă de la jumătatea secolului al XIX-lea, odată cu dezvoltarea relaţiilor de producţie capitaliste. După înfiinţarea Fabricii de Spirt şi Drojdie, prima fabrică din oraş, apar o serie de întreprinderi industriale noi, cum ar fi: Moara cu Aburi (1859), Fabrica de Explozivi (1865), Fabrica de gaz aerian (1896), Atelierele de mobilă (1890), Fabrica de maşini şi vagoane (1892).
Funcţia industrială devine predominantă după anul 1890, când în oraş apar o serie de ramuri industriale şi întreprinderi noi: Fabrica de Textile – 1909, Fabrica de Tricotaje – 1918, Fabrica de ţesături de bumbac şi Fabrica de Zahăr – 1926.
După anul 1948, dezvoltarea industrială ia un uriaş avânt, modernizându-se baza materială şi creându-se unităţi noi precum Uzina de Strunguri, Fabrica de Confecţii sau Fabrica de Ceasuri. Producţia industrială a oraşului a crescut în perioada 1950-1970 de peste 8 ori, într-un ritm înalt (cu peste 11% pe an), ajungând ca în anul 1978 aceasta să reprezinte 1,9 % din producţia industrială a ţării.
Dintre obiectivele industriale putem aminti construirea Combinatului Chimic, a Fabricii de Feronerie, dezvoltarea Întreprinderii de Vagoane, a Întreprinderii de Strunguri şi a altora.
Cea mai importantă concentrare a industriei este dată de zona de nord, cu un profil complex (Industria constructoare de maşini, industria lemnului şi industria textilă), care la finele anilor ’70 reprezentau peste 60% din producţia industrială a Aradului.
Industria construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor a cunoscut o impetuoasă dezvoltare în anii ’60 – ’80
Construită în anul 1948, Întreprinderea de Strunguri producea în anii ’70 o gamă foarte variată de produse, şi anume: strungul paralel cu afişaj de cote, strungul revolver şi altele. În cincinalul 1976-1980 se vor fi fabricat alte 18 noi tipuri de maşinării-unelte, de înaltă complexitate, printre care şi strungurile paralele şi frontale cu comandă numerică. În perioana 1948-1977 s-au produs peste 66.000 de strunguri.
Lajos Szántay ,unul dintre arhitecţii celebri ai Aradului de altădată
Promotor al unei arhitecturi monumentale, impunătoare, sobre, elegant proporţionată, care aminteşte de grandoarea imperială, cu prezenţe neaşteptate în interior, unde niciun rafinament nu îi era străin, Lajos Szántay este unul dintre arhitecţii celebri ai Aradului de altădată.
Palatul Cultural, Biserica luterană, Gara, Palatul Cenad, imobilele de raport: Szántay, Bohuş, Kohn sau Lloyd se numără printre cele mai cunoscute edificii din Arad. Lajos Szántay a obţinut cele mai mari succese profesionale în primele două decenii ale secolului al XX-lea. Cu toate că şirul marilor comenzi publice este întrerupt definitiv de Primul Război Mondial, acesta se îndreaptă ulterior spre arhitectura industrială şi rezidenţială.
Transportul public urban
Istoria transportului public urban cu ajutorul tramvaielor în Arad, a început odată cu montarea primelor linii pentru tramvaiul tras de cai în 1873. Circulaţia se făcea pe 3 linii, cu 19 tramvaie trase de câte un cal. În 1914, se trece la tracţiunea cu locomotive cu abur şi ulterior cu benzină. În 1928 se face trecerea din nou la autobuze, până în 1943 când se instalează şină de ecartament 1435 mm pentru tramvai care circula între Gară şi Piaţa Avram Iancu.
În 1906, se deschide o linie suburbană din Arad spre localităţile Şiria şi Pâncota în Podgoriile Aradului şi Radna (Lipova) pe Valea Mureşului. Această linie cu ecartament metric, avea asigurată tracţiunea cu automotoare pe benzină fabricate la uzina arădeană Weitzer.
În 1913 această linie avea să fie electrificată, devenind prima cale ferată electrificată din estul Europei şi a 8-a din lume. Deşi nu era considerată linie de tramvai, până la momentul introducerii tramvaielor urbane pentru continuarea serviciului de transport călători în 1982, acest segment de cale ferată a constituit un caz aparte în istoria căilor ferate electrificate din România, datorat în principal ecartamentului de 1000mm.
Odată cu finalul celui de al Doilea Război Mondial, autorităţile oraşului decid reactivarea serviciului de tramvaie ca unul modern electrificat, care să funcţioneze în paralel cu cel de autobuze care exista din 1907, astfel din 29 noiembrie 1946 în Arad vor circula doar tramvaie electrice. În 1947, deoarece existau doar 3 vagoane de tramvai, se reînfiinţează sistemul de autobuze care în 1951 beneficia de un număr de 8 autobuze.
Segmentele actuale de cale au fost instalate începând cu anul 1944 până în 1987, cand nu s-a mai înregistat nici o dezvoltare a reţelei până în anul 2004. Anii deschiderii segmentelor de cale sunt:
1944 - Gara CFR - Piaţa Avram Iancu
1948 - Piaţa Avram Iancu - Gara CFR Aradul Nou
1949 - Gara CFR - Bariera CFR Gai
1959 - Bariera Gai - Centu Gai
1973 - Piaţa UTA - Căpitan Ignat
1978 - Piaţa Podgoria - Vama Micălaca/Voinicilor
1983 - Vama Micălaca - Combinatul Chimic; Capitan Ignat - Piaţa Romană; Făt Frumos
1984 - Combinatul Chimic - Ghioroc
1986 - Piaţa Podgoria - Sere Grădişte - C.E.T.
1987 - Uzina Electrică - Micălaca Zona II-III
2004 - Băile Termale - Platforma Industrială Vest; Voinicilor – Billa
În anul 2009 peste 70 de miliarde de lei vechi au fost alocate la rectificarea bugetară pentru lucrări de reabilitare a liniilor de tramvai şi a principalelor artere de circulaţie din Municipiul Arad. Lucrările au fost realizate cu ajutorul unui credit contractat de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Programul de reabilitare s-a defăşurat sub denumirea „ BERD- ARAD REABILITARE TRANSPORT URBAN” al cărui obiectiv l-a constituit refacerea infrastructurii reţelei de linii de tramvai, pentru a aduce transportul public la standarde de calitate moderne. Traseul vizat a fost Calea Aurel Vlaicu – Piaţa Romană. „Acesta este un proiect în întregime desfăşurat de către Primăria Arad ce include reabilitarea liniilor de tramvai din oraş precum şi a arterelor principale”, a declarat atunci Petre Cuvineanu, director general al Companiei de Transport Public – CTP Arad.
Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, spune atunci că este cel mai mare proiect de investiţii din ultimii 20 de ani derulat de primărie.
Gara Arad
Una dintre cele mai tranzitate gări din Regiunea de Vest a României şi totodată una din cele mai frumoase din punct de vedere arhitectural este gara din Arad, care acum se află în ample lucrări de modernizare.
Până să înceapă lucrările de modernizare din gară plecau zilnic sute de călători. Clădirea actuală a gării este cea de a treia, construită în 1910 după planurile arhitectului arădean Ludovic Szantay.
Gara a fost bombardată puternic în octombrie 1944 de către trupele germane şi a fost refăcută între anii 1950-1953. Lucrările la clădirea gării din Arad, unicat în peisajul arhitectural românesc, au început în anul 1905.
Primul tren care a circulat în Arad a fost în 25 octombrie 1858, anul deschiderii liniei Lokokoshaza – Curtici - Arad. Între 1869 şi 1871 se construieşte calea ferată Arad - Timişoara în lungime de 55,6 km, linie deschisă în data de 6 aprilie 1871.
În acest context, în urmă cu câţiva ani Aradul a primit şi o locomotivă, prototipul seriei 131.001, care a intrat în patrimoniul Prefecturii Arad şi care este reabilitată la SC Astra Vagoane Călători SA. La aniversarea de 100 de ani de existenţă când lovomotiva a fost montată în faţa gării a avut loc şi lansarea lucrării Monografia Staţiei CFR Arad, autor Radu Belu din Braşov, dar şi o prezentare a inginerului Valentin Ivănescu intitulată „Călătorie în timp”.
Radu Belu a vorbit atunci despre unele evenimente care au avut loc pe peronul gării. „Această gară a fost cea de-a treia a Municipiului Arad. Când s-a construit ea a fost un fel de oglindă a dezvoltării industriale. Gara în tot ansamblul ei este una din cele mai bine păstrate din România. Gara a fost bombardată, în special aripa vestică. Nu doar clădirea, ci şi liniile au avut de suferi, ele au fost apoi reaşezate. Peronul staţiei Arad a trăit momente triste de-a lungul istoriei. Gândurile mă duc spre oamenii nevinovaţi care fiind arestaţi de pe acest peron au fost transportaţi noaptea la diferite închisori din ţară, de unde mulţi nu au mai reuşit să se întoarcă la Arad. De pe acest peron trupele horthyste au dus sute şi poate mii de evrei nevionvaţi în lagărele hitleriste care nu cred că s-au mai întors”, a spus Radu Belu.
În puţin timp gara care a trecut prin bombardamente va deveni reper pentru întreaga Europă. Proiectul de modernizare prevede o pasarelă cu lifturi şi scări rulante. După finalizarea lucrărilor, gara din Arad va arăta, în interior şi la peroane, mai degrabă a aeroport, o pasarela urmând unească liniile de cale ferată, cu coborâri la fiecare dintre ele. Pe coridorul principal urmează să fie închiriate spaţii pentru magazine şi alte zone comerciale.
Totuşi, clădirea gării nu îşi va schimba aspectul exterior, faţadele urmând să fie recondiţionate şi menite să menţină înfăţişarea iniţială a clădirii. Modernizarea mai include, pe lângă construcţia unor peroane noi şi schimbarea şinelor, construcţia unei noi clădiri care va găzdui birouri, laboratoare, ateliere tehnologice, magazii şi un spaţiu pentru arhivă.
Lucrările sunt în valoare de peste 250 de milioane de euro şi sunt finanţate din fonduri europene nerambursabile, făcând parte dintr-un proiect mult mai amplu, care cuprinde reabilitarea căii ferate pe coridorul IV pan-european. Când va fi gata trenurile vor putea circula cu o viteză de până la160 km/h pe segmentul de cale ferată dintre frontiera cu Ungaria şi Simeria. Lucrările au început în luna iunie a anului 2012 şi trebuie finalizate în 27 de luni.
Prima zonă industrială din România cu teren privat
Aradul, unul dintre importantele oraşe industriale ale României, s-a confruntat după 1990 cu serioase probleme economice. Marii coloşi industriali nu au mai putut face faţă economiei de piaţă, deoarece au fost proiectaţi să funcţioneze într-un alt tip de economie.
Au început să se închidă multe fabricii, iar oamenii au rămas şomeri. Salvarea a venit din atragerea investitorilor străini.
Valentin Paul Neamţ, fost primar al Aradului până în anul 2000, îşi aminteşte cum a creat prima zonă industrială din România cu teren privat.
„Am discutat mult cu investitorii străini. România era atunci deosebit de atractivă pentru ei, iar aşezarea Aradului imediat la graniţa cu Ungaria era o oportunitate. Mulţi mi-au spus tranşant că ar veni la Arad, ar investi, dar nu au încredere prea mare în legislaţia românească. Dar, dacă ar fi putut să-şi cumpere terenul pe care să-şi ridice afacerea, situaţia s-ar schimba”, a declarat Valentin Paul Neamţ, într-un interviu acordat http://www.transilvaniabusiness.ro/.
El a decis atunci să vândă terenul investitorilor, dar aceştia se obligau, conform contractului, să realizeze investiţii în utilităţi şi să construiască. Astfel, a luat naştere prima zonă industrială din România cu terenul vândut investitorilor. Deoarece legislaţia nu permitea să se numească zonă industrială, a primit numele de parc industrial.
Zona industrială vest a fost prima din Arad şi este poziţionată chiar la intrarea în oraş pe DN 7, dinspre Nădlac. Are 150 de hectare şi primul investitor de aici a fost Lucas Wiring System, devenită ulterior Leoni. Primele firme au cumpărat terenul cu o marcă germană metrul pătrat. După Leoni, au venit Takata - Petri România, Yazaki Component Technology, NDB Logistica România, Porta KMI România, Velvet Pelard, Coficab, Rowo, Romtrans etc. Gradul de ocupare este de 100%. Pe platforma zonei industriale se află târgul regional Expo Arad Internaţional şi în apropiere, Complexul comercial Armonia Center. Numai în ultimii cinci ani şi-au deschis hale de producţie Grup Crişan, J.R.L. Edition, Nuova Neon Bassano, Jurgen Schlossen Armaturen, Cooper Industries etc.
Urmaşul lui Neamţ la Primărie, Dorel Popa, a continuat dezvoltarea zonei industriale şi crearea altora, noi. Astfel, a apărut zona industrială est, înfiinţată în anul 2001 cu o suprafaţă de 20 de hectare. Are ca destinaţie activităţi de servicii, de depozitare şi industriale şi este situată pe DN 7, la intrarea în Arad dinspre Deva. Au venit investitorii, iar reprezentanţii Primăriei Arad au decis în anul 2004, înfiinţarea Zonei industriale nord pe o suprafaţă de 110 hectare, cu activităţi de servicii, depozitare, industrie. Accesul este uşor de pe centura municipiului Arad. Tot în anul 2004 a apărut Zona industrială sud/Zădăreni care are o suprafaţă de 150 de hectare. Este situată la 1,2 kilometri de DE 671 Timişoara-Arad-Oradea şi are o infrastructură modernă, inclusiv şosea de acces cu două benzi pe sens, alei pavate şi arbori ornamentali.
Şi primarul Gheorghe Falcă a continuat să atragă investitori în zonele industriale.
În ultimii ani prezenţa centrelor comerciale în municipiu a făcut ca Aradul să câştige teren în spaţiul comerţului modern. Au fost deschise centre comerciale, hypermarketuri, lanţuri comerciale şi mall-uri.
În anul 2012 potrivit ultimului studiu realizat de compania de cercetarea PwC, Aradul ocupa cea de a doua poziţie din ţară la numărul de metri pătraţi închiriaţi în centrele comerciale.
Mai puteţi citi: FOTO Arhitectul care a proiectat cele mai impunătoare clădiri din Arad va fi comemorat. Miloş Cristea s-a stins din viaţă în urmă cu zece ani
La Biserica Ortodoxă Sârbă din Arad va avea loc duminică, 1 septembrie, la orele 11,30, o slujbă de comemorare a 10 ani de la trecerea în eternitate a arhitectului Miloş Cristea, cetăţean de onoare al Aradului.
Arădenii au început să-şi aprecieze valorile de altădată. Mai exact oamenii care au lăsat ceva în urma lor. De această dată Mişcarea Arădeană doreşte să organizeze o seară în care să se vorbească despre cel care a construit o clădire impunătoare în Arad şi anume Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Anton de Padova”, care a devenit un obiectiv turistic.
Se încarcă comentariile...
