FOTO Povestea primei fabrici de ceasuri din România. În 1989, Victoria era celebră în lume, cu un milion de ceasuri produse, unele modele având 4 rubine

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ceas mecanic, deşteptător cu
mecanism pe 4 rubine FOTO colectieceas.blogspot.ro
Ceas mecanic, deşteptător cu mecanism pe 4 rubine FOTO colectieceas.blogspot.ro

Unicul oraş din ţară care a avut o fabrică de ceasuri, înfiinţată în 1951, a fost Aradul. La început, fabrica purta nume comune precum „Cooperativa Metalul”, „Precizia” şi, ulterior, a primit numele „Victoria”, avându-i ca întemeietori pe Iosif Berenz, Şimolan şi Hollosy.

În anul 1951, în fabrica de ceasuri se produceau 300 de ceasuri în 12 luni, mai exact asamblarea unui mecanism dura o zi lucrătoare. Unul dintre întemeietorii fabricii de ceasuri care a condus-o timp de aproape 40 de ani a fost Iosif Berenz, născut în localitatea arădeană Sânpetru German.

În primul an, unitatea a funcţionat cu 50-60 de angajaţi, fabricându-se la început roţi dinţate, iar din anul 1954 s-a trecut la producţia de ceasuri deşteptătoare, ochelari, umbrele. Activitatea de producţie a fost supravegheată de profesorul instructor Szabo Andrei, inginerul Kiri Petre şi inginerul Friedrich Werner. Ceasurile se făceau sub marca „Precizia”, apoi, după anii ’60, au purtat denumirea de „Victoria”.

Un exemplu de ceas ar fi  cel mecanic, deşteptător cu mecanism pe 4 rubine. Pe spatele ceasului, lângă butoanele de potrivit şi cheiţele de armare, este inscripţionat "N.I. 97534 - 81", ceea ce indică modelul şi anul fabricării acestui ceas de la Fabrica de Ceasuri Victoria Arad. (FOTO colectieceas.blogspot.ro)

ceas arad

Se realizau ceasurile publice din România

Singurele piese de import pentru ceasuri erau arcul pentru mers, soneria şi rubinele pentru furcă şi balans. Restul componentelor se fabrica la Arad. Tot aici se realizau ceasurile publice din România, care indicau ora exactă în toate pieţele publice din ţară.

Istoricii arădeni spun că industria ceasornicelor era atât de populară şi de apreciată la Arad, încât s-a elaborat aici şi un „Manual al ceasornicarului” în anii 1980. În urmă că cu câţiva ani Marcel Berenz, fiul primului director al societăţii, spunea că: „Nu pot să nu-i amintesc pe oamenii datorită cărora calitatea produselor «Victoria» a fost recunoscută şi cerută atât pe plan intern, cât şi extern: maistrul Nicolae Burlan, inginerul chimist Irma Wolf, inginerul Ravencu Florica, inginerul Grubei Alexandru”.

În 1989, cel mai productiv an din istoria societăţii comerciale, s-a ajuns la o producţie de 1.000.000 de ceasuri anual, iar numărul angajaţilor era de 1.300.

Istoricul Mircea Anchel spune că înainte de Revoluţie arădenii se mândreau cu fabrica „Victoria”. „Ceasurile făcute la Arad mergeau în toate colţurile ţării şi nu numai. Toată lumea ştia unde se produc. Uneori angajaţii abia dacă făceau faţă comenzilor, deşi se mai întâmpla ca ceasurile să se mai strice”, spune Mircea Anchel.

Istoricii mai spun că în anul 1954, la Arad, avea loc un eveniment foarte important pentru orologeria românească. Ceasornicarii independenţi din perioada interbelică erau duşi să lucreze la Cooperativa Precizia, cu misiunea de a produce ceasuri mecanice deşteptătoare şi de perete. S-a muncit mult, iar primul ceas produs aici avea să fie omologat în 1956. Era vorba despre primul ceas construit de la A la Z de români, cu piese gândite de ingineri români, cu înfăţişare gândită în atelierele din Arad, nu împrumutată din marile ateliere ale lumii. Se muncea la mână.

La început, au fost 10-11 ceasornicari. Văzând că afacerea este promiţătoare, s-au cumpărat utilaje şi, imediat, s-a mărit producţia. În 1961, se înfiinţa "Fabrica de Ceasuri Victoria Arad", desprinsă total de Precizia. În 1976, a fost adusă o bandă de producţie din Elveţia. La Arad, în fiecare zi se făceau cam 1.000 de ceasuri, iar fabrica a ajuns loc de muncă pentru 1.000 de persoane. Cu timpul ceasurile Aradora nu s-au mai produs. 
 

Transporturi în 27 de ţări

„Victoria” era lider de piaţă în România, deşi preţurile practicate nu erau scăzute. La export, fabrica organiza transporturi în 27 de ţări de pe trei continente. Un ceas deşteptător costa între 15 şi 35 de lei, dar în funcţie de model putea depăşi 50-60 de lei, la ceasurile cu melodii. La Arad se produceau şi celebrele ceasuri cu cuc, însă comercializarea lor în sistemul comunist se făcea pe sub mână. Nu oricine îşi putea permite luxul de a avea un astfel de dispozitiv. Ceasurile „Victoria” s-au produs în diferite sortimente: ceasuri deşteptătoare, ceasuri de perete cu pendul, ceasuri de perete cu mecanisme cuarţ.

„Acţionând susţinut în direcţia realizării exemplare a indicatorilor de plan, colectivul de oameni ai muncii de la Întreprinderea de Ceasuri «Victoria» din Arad se preocupă temeinic şi de înnoirea şi diversificarea nomenclatorului de fabricaţie. Semnificativ în această privinţă este, între altele, faptul că în primele luni ale lui ’89 au fost introduse în producţie două noi modele de ceasuri: un ceas de voiaj, cât şi un ceas deşteptător, pentru copii – realizat în două variante constructive, aceste produse fiind caracterizate de parametri tehnico-funcţionali superiori, în concordanţă cu cerinţele beneficiarilor" – scria cotidianul local Flacăra Roşie la începutul anului 1989.

În perioada anilor ’70, la Centrala de Mecanică Fină Bucureşti s-a decis ca România să îşi diversifice producţia de ceasuri şi cu ceasuri de mână, care până atunci nu se fabricau la noi. Iniţial s-a intenţionat lărgirea fabricii de la Arad, dar, în urma unei directive de la Comitetul Central al Partidului, s-a hotărât ca fabrica să fie în Capitală. A fost botezată OREX (de la ORa EXactă).

ora-exacta.eu
ora-exacta.eu

Fabrica de la Arad a produs şi mecanisme pentru industrie şi componente pentru mecanica fină. Un liceu din Arad a fost înfiinţat special pentru a furniza forţă de muncă fabricii în plină dezvoltare, care în ultimul an de comunism nu mai făcea faţă comenzilor, deşi se muncea în trei ture.

După Revoluţie a scăzut numărul angajaţilor

La zece ani de la Revoluţie, fabrica acumulase datorii de 30 de miliarde de lei, iar numărul angajaţilor a scăzut cu 1.000. A mai fost ţinută în viaţă, reprofilându-se şi diversificându-şi producţia spre mecanisme pentru industria auto şi petrolieră şi contoare de apă.

Din 1993 „Victoria” produce contoare de apă rece cu un debit de 1,5 m3/h; 2,5 m3/h şi 6 m3/h, contoare de apă caldă şi rece de 1,5 m3/h pentru apartamente.
În anul 1999 firma B.A.P.D. a cumparat pachetul majoritar de acţiuni al fabricii, ca urmare Victoria este privatizată, acţionar majoritar al fabricii fiind. Mainescu Ioan.

Anul 2004 a fost primul an cu profit din istoria postdecembristă a fabricii, dar numărul de angajaţi era sub 100.

Vă mai recomandăm: CAMPANIA "AFACERI DE TOP" Privatizarea a pus pe picioare fosta „Victoria

FOTO Cum s-a dezvoltat Aradul de-a lungul timpului


 

Arad



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite