Cum a reuşit Podul Traian din Arad să reziste celor două Războaie Mondiale. Construcţia are un „frate geamăn“ în Budapesta, ridicat peste Dunăre

Cum a reuşit Podul Traian din Arad să reziste celor două Războaie Mondiale. Construcţia are un „frate geamăn“ în Budapesta, ridicat peste Dunăre

Podul în anii 1900 FOTO Facebook

Renumitul pod care care face legătura între Banat şi Ardeal este un monument de artă inginerească ce a supravieţuit avariilor provocate de cele două Războaie Mondiale. El se numără printre puţinele structuri de tip Gerber din Europa.

Ştiri pe aceeaşi temă

Planul acestui pod a fost conceput de inginerul Robert Toth, din Reşiţa, şi a fost construit în perioada 1910 – 1913. Acum se numeşte Podul Traian şi se află în municipiul Arad. Acesta traversează râul Mureş şi asigură legătura atât pentru traficul rutier cât şi pentru tramvaie între centrul municipiului şi cartierul Aradul Nou, respectiv, între strada Romanilor, la capătul de pe malul drept şi Calea Timişoarei, pe malul stâng.

O lungă perioadă de timp, podul a asigurat continuitatea pe DN 89 la km 49 + 821, practic legătura rutieră pe axa nord-vest - sud-vest (Timişoara - Oradea), astfel încât se poate concluziona că traficul aici a fost unul însemnat. Podul a fost construit în perioada 1910 – 1913, iar tablierele au fost uzinate la Reşiţa, între 1910 şi 1912.

La inceputul Secolului XX, conducerea oraşului a propus construirea Podului Traian, proiectul acceptat pentru construirea lui a fost al societaţii de căi ferate din Austria. Reşiţeanul Robert Toth, inginer, a conceput planul acestui pod. În data de 11 noiembrie 1910, lucrarea a fost predată oficial către conducerea oraşului Arad.

Sfârşitul celui de-al doilea război mondial a fost crucial, podul fiind dinamitat, însă din fericire structura de rezistenţă nu a fost afectată grav, astfel după câteva luni a fost refăcut. Podul constituie o lucrare de referinţă pentru perioada în care s-a executat, iar actualmente face parte din patrimoniul arhitectural al oraşului. De remarcat este faptul că în Europa mai există un număr redus de structuri asemănătoare, tendinţa pe plan mondial fiind aceea de a păstra cu orice preţ astfel de mărturii ale trecutului, adevărate monumente ale artei tehnice.


Podul Traian, înainte de renovare

În 2010, la 100 de ani de la darea în folosinţă, podul a fost închis circulaţiei, atât rutiere, cât şi pe linia de tramvai, şi a intrat într-un proces de reabilitare generală, în cadrul proiectului de reabilitate a centrului istoric al municipiului Arad, finanţat în proporţie de 85% din fonduri europene. Lucrările au durat doi ani, iar redarea în folosinţă s-a făcut în 24 martie 2012.

Lucrările au fost necesare, deoarece construcţia podului a prezentat degradări importante provocate de coroziune şi uzura materialului, ce se manifesta prin fisuri în structura metalică. Infrastructura prezenta fisuri şi crăpături în structura de beton şi trebuia examinată în profunzime şi asigurată împotriva lăsărilor. Municipalitatea a anunţat că Podul Traian va fi iluminat architectural atât la bază, cât şi pe pile, şi reflectoare pe grinzile din consolă.

Legături între podul Traian şi al Libertăţii din Budapesta

Deşi de dimensiuni de două ori mai mici decât acesta, Podul Traian din Arad seamănă destul de bine cu celebrul Pod al Libertăţii (fost Franz Joseph), care traversează Dunărea, în Budapesta. În 1945, construcţia a avut acelaşi destin cu cel arădean, fiind dinamitat de germani, dar cu consecinţe mult mai grave, mijlocul podului din Budapesta fiind pur şi simplu distrus. N-a fost găsită o eventuală legătură directă între proiectanţii celor două poduri.

Evident este faptul ca ambii au beneficiat de pregătire în şcoala de inginerie de la Budapesta, marcată fiind de curentul european generat de Gustave Eiffel şi de inginerii germani şi austrieci. Robert Toth, proiectantul podului Traian, în urma absolvirii Liceului Piarist din Timişoara, şi-a continuat studiile în cadrul Politehnicii din Budapesta.

Podul Libertăţii 

Toth a urmat, apoi, un stagiu la căile ferate maghiare (Magyar Államvasutak), perioadă în care este foarte posibil să-l fi întâlnit pe János Feketeházy, proiectantul Podului Libertăţii din Budapesta.

Vă mai recomandăm: 

VIDEO Cum au reuşit românii să îngroape definitiv podul de peste Dunăre al lui Traian. Construcţia grandioasă e mină de aur, însă doar pentru sârbi

Apolodor din Damasc, arhitectul genial care l-a ajutat de Traian să cucerească Dacia. A proiectat podul construit peste Dunăre în timp record acum 2000 de ani

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările