Conacul construit acum 200 de ani în Arad care seamănă „leit“ cu celebra Casă Albă din Washington. „Este o asemănare care s-ar putea dovedi providenţială“

Conacul construit acum 200 de ani în Arad care seamănă „leit“ cu celebra Casă Albă din Washington. „Este o asemănare care s-ar putea dovedi providenţială“

Castelul care seamănă cu casa albă  FOTO artmarkhistoricalestate.ro

Reprezentanţii unui fond de investiţii cu sediul la Londra, OMC Investments Ltd, au anunţat recent că urmează să reabiliteze un conac nobiliar din comuna arădeană Petriş a cărui arhitectură este inspirată de celebra Casă Albă din Washington, reşedinţa preşedinţilor americani în funcţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Conacul nobiliar Salbek, construit în 1811, a fost cumpărat în vara anului trecut cu aproximativ 700.000 de euro de către fondul de investiţii englez, la o licitaţie organizată de Artmark Historical Estate. Preţul de pornire a fost de 350.000 de euro, iar suma finală a depăşit estimările experţilor.

În spatele investitorilor se află Marcela Botnar, văduva lui Octav Botnar, un român emigrat în anii 1960 în Marea Britanie care a făcut avere prin vânzarea automobilelor Nissan.

Oficialii companiei au ajuns în urmă cu câteva zile la Petriş, însoţiţi de arhitecţi şi specialişti în restaurări, anunţând că urmează să înceapă reabilitarea imobilului. 

„După o lungă aşteptare, noii proprietari ai castelului Salbek au venit la Petriş pentru a evalua monumentul şi a-l pregăti de restaurare. O parte din echipa de britanici care va lucra la transformarea locaţiei într-un complex turistic a contribuit şi la dezvoltarea proiectului Prinţului Charles de la Viscri. Acest fapt ne oferă încredere că ne aşteaptă doar surprize frumoase din partea noilor proprietari“, declară Irina Onescu, primarul comunei Petriş.
 

Casa Albă, reşedinţa preşedinţilor americani din Washington FOTO wikipedia.org

În principiu, clădirea ar urma să fie transformată într-un complex turistic de lux, unde vor avea loc activităţi culturale şi sociale. Proprietarii i-au mai anunţat edilii locali că ar urma să creeze în jur de 60 de locuri de muncă. „În fiecare etapă a proiectului se vor ivi oportunităţi. Proprietarii au spus că intenţionează să coopteze forţă de muncă nativă, dar şi că îşi doresc să se aprovizioneze cu produse locale“, mai adaugă edilul.

Conacul, construit iniţial de către iobanii unui nobil cu origini germane, a fost naţionalizat de regimul comunist şi retrocedat urmaşilor proprietarilor abia în 2009. Arhitectura „leită“ cu cea a Casei Albe a fost observată abia recent, odată cu „descinderea“ restauratorilor.

„Este o asemănare care s-ar putea dovedi providenţială pentru notorietatea localităţii noastre. Comuna Petriş are un potenţial turistic uriaş. Pe Valea Petrişului, în satul Obârşia, avem în plan amenajarea unui muzeu al satului viu, cu gospodării tradiţionale româneşti care au aceeaşi vârstă cu castelul Salbek. De aceea cred că restaurarea conacului şi includerea sa într-un circuit turistic va aduce multe avantaje comunităţii locale, adaugă primarul Onescu.

Istoricul castelului

Conacul are 24 de camere, în jur de 1.000 de metri pătraţi locuibili, şi mai multe construcţii anexe.
În perioada comunistă a fost amenajată în conac o şcoală specială, iar apoi a fost folosit drept azil pentru bolnavi psihic. Foştii proprietarii au revendicat imobilul şi l-au câştigat în 2009, de când a rămas nefolosit.
Istoricul castelului.

În documentele din anul 1778, se menţionează că localitatea Petriş împreună cu satele Corbeşti, Obârşia şi Roşia aparţin familiei Salbeck, iar satul Selişte este stăpânit de nobilul Sigismund Iosika.


Interiorul castelului FOTO artmarkhistoricalestate.ro

Contele Salbek provine dintr-o familie de germani. Este urmaş al lui Matei Salbeck, care fusese secretar al Principelui din Moldova şi apoi pe la 1733 comisar salin în judeţul Hunedoara. Din familia aceasta au ieşit prelaţi romano-catolici iezuiţi controversaţi, acuzaţi de represiuni asupra iobagilor ortodocşi.

După înăbuşirea răscoalei din 1784, din ordinul contelui Salbeck, vechea aşezare a localităţii Petriş a dispare şi toate gospodăriile sunt mutate pe noua vatră, în jurul castelului, unde se află şi astăzi. Se începe reconstrucţia castelului Salbec, mâna de lucru fiind asigurată tot de către iobagii din comună.

Lucrările vor fi finalizate după 1811, când castelul va fi supraetajat de către Von Matei Salbek. Noul aspect al castelului este diferit faţă de cel vechi care era sub formă de cetate. Este construit în stil neoclasic şi iese în relief prin faţada şi terasa din spate, ambele străjuite de coloane în stil doric construite din gresie.

Pe coloanele de pe faţada nordică se văd şi astăzi heruvimii sculptaţi direct pe ele. Ca plan, castelul are formă dreptunghiulară având parter şi un etaj. Are două intrări maiestuoase situate una spre nord şi alta spre sud. Încăperile sunt aşezate una lângă alta având câte o uşă de comunicare între ele.

La etaj se ajunge urcând o scară semicirculară. Aşa cum sunt dispuse camerele la etaj, se crede că acestea erau folosite ca şi apartamente de locuit de către stăpânii castelului. Construcţia este din cărămidă arsă, cu planşee drepte având pardoseli din parchet în formă romboidală, duşumele de scândură şi ciment.

Parcul din jurul castelului, în suprafaţă de 16,7 hectare, are numeroşi arbori printre care şi câţiva stejari seculari. Doi dintre aceşti „stejari ai judecăţii“ se mai văd şi astăzi în parcul castelului. Potrivit tradiţiei populare, sub unul dintre ei se ţineau scaunele domneşti; aceste instanţe, de dinainte de 1848, judecau supuşii domeniului, condamnându-i la pedepse corporale sau reţinerea în închisoarea domeniului, care se găsea în apropierea castelului. (surse: Învăţător Emil Murgu, Comuna Petriş, trecut şi prezent – contribuţie monografică, Editura Mirador, 2009 şi monumenteuitate.org).

Vă mai recomandăm: 

Vacanţă la castel. Cât costă o noapte de cazare în cele mai frumoase reşedinţe princiare din România

Un castel din România a fost inclus pe lista celor mai impresionante 14 castele din Europa

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: