Ce preocupări aveau masonii la începutul secolului al XX-lea. Dezbateri despre caracterul ocult la organizaţiei

Ce preocupări aveau masonii la începutul secolului al XX-lea. Dezbateri despre caracterul ocult la organizaţiei

Simbolul masoneriei FOTO arhivă Adevărul

Imediat după ce s-a constituit, în 1888, loja masonică arădeană ”Concordia” a găzduit numeroase conferinţe ţinute de către unii dintre membrii săi. Una dintre acestea, care a fost susţinută de către Szomogy Gyula, la data de 20 iunie 1895, s-a referit la ”Rolul francmasoneriei în societatea modernă”. Despre toate acestea ne vorbeşte istoricul arădean, Antoniu Martin.

Ştiri pe aceeaşi temă

Acesta spune că, dedicată patronului masoneriei creştine, Sfântul Ioan Botezătorul, conferinţa a încercat să ofere o definiţie a francmasoneriei. Pentru autor, societatea masonică a reprezentat o comunitate construită de bărbaţi liberi care a acţionat pentru idealurile umaniste.

„O problemă dezbătută în această conferinţă, de altfel una extrem de sensibilă şi în zilele noastre, a reprezentat-o caracterul ocult al masoneriei, adică caracterul secret al acesteia. Conferenţiarul susţinea că masoneria a rămas secole de-a rândul o putere ascunsă, care creează, construieşte prin moduri nevăzute de ochiul profan. Aceata combate răul, aduce la suprafaţa binele, schimbă viaţa socială sau statală greşit orientată. Dar, dacă masoneria vrea într-adevăr binele, de ce nu-l vrea în mod deschis ? De ce se închide în negurile secretelor ? Iată doar câteva întrebări la care masonul arădean a încercat să răspundă în această expunere”, spune Antoniu Martin.

O altă coordonată a prelegerii lui Somogy Gyula s-a referit la relaţia dintre religie şi masonerie. Potrivit acestuia, interioritatea vieţii religioase este unul dintre cele mai importante fapte ale vieţii de mason. Credinţa în Dumnezeu, Fiinţa Superioară este aceea care ne aduce binecuvântările în viaţă. Credinţa este deci dată oamenilor spre binele lor, spre fericirea lor. Una dintre principalele ocupaţii ale masonilor trebuie să fie îngrijirea şi sprijinirea instituţiilor religioase şi, prin prisma moralităţii, aceştia nu pot face diferenţa nici între rituri, nici între ceremoniale, aşa cum nu pot face diferenţa între congregaţii sau oameni.

„Tot în această conferinţă, autorul atrăgea atenţia asupra necesităţii ca masoneria să lupte împotriva ignoranţei cu toate mijloacele de care dispune. Pentru că masoneria lucrează pentru binele umanităţii. Înţelepciunea, frumuseţea şi forţa se regăsesc sub acoperişul templelor masonice care, în clipa în care acceptă pe cineva, îl ajută să-şi creeze o viaţă pământească mai bună, mai demnă, mai curată. Răzbate din rândurile textului masonului arădean solidaritatea ca principiu fundamental al masoneriei, pentru că doar sprijinindu-se unii pe alţii, masonii sunt mai puternici şi masoneria poate aduce roade”, mai adaugă istoricul arădean.

Acesta mai precizează că analizând această conferinţă, de referinţă pentru dezbaterile intelectuale care au avut loc în Loja arădeană ”Concordia”, la începutul secolului XX, putem considera că preocupările masonilor arădeni nu se reduceau doar la acţiuni caritabile în beneficiul comunităţii sau la opere de arhitectură remarcabile, ci erau focusate mai ales spre înţelegerea condiţiei de ”iniţiat”. Nivelul calitativ al dezbaterilor din cadrul lojii arădene a coagulat în jurul acesteia o adevărată emulaţie intelectuală, astfel că aproape toate problemele şi temele care preocupau elitele perioadei au fost abordate în atelierul masonic arădean. 

Vă mai recomandăm: 

Tainele masoneriei în România. Masoni celebri care au schimbat istoria: Mihail Kogălniceanu a făcut reforma agrară, Ion Nistor a susţinut unirea cu Bucovina

Secretele Aradului: Masonii din umbra clădirilor enigmatice

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările