Uimitoarele beneficii ale vinetelor. Au proprietăţi anticancerigene, sunt bune pentru diabet şi detoxifiere

0
Publicat:
Ultima actualizare:
vinete

Vinetele, fructe de sezon bogate în vitamine şi minerale, au proprietăţi anticacerigene, sunt detoxifiante, ajută la prevenirea bolilor cardiovasculare, combat stresul şi insomniile. Medicii recomandă consumul de vinete fripte, coapte sau fierte, nu prăjite.

Consumate la grătar, fripte, coapte pe foc pentru salată sau fierte în tocăniţe, vinetele sunt unele dintre legumele cele mai consumate în sezonul cald. Preferate pentru gustul lor deosebit şi senzaţia de saţietate pe care o conferă, vinetele sunt, de asemenea, recomandate de medici pentru amelioarea sau tratarea unor afecţiuni.

” Vânăta conţine multă apă, aproximativ 94%. Leguma este bogată în minerale precum potasiu, magneziu şi calciu, în vitaminele A,B şi C. Studiile au arătat că, după varză, vânăta este a doua legumă cu proprietăţi anticancerigene, fiind folosită cu succes în terapia de prevenire a cancerului”, spune medicul de familie, Radu Bulumac.

Leguma este bogată în fibre, conţine multe calorii şi dă senzaţia de saţietate. Datorită faptului că are un conţinut bogat de apă şi de fibre, este recomandată pentru consum în perioada sezonului cald. Conţine potasiu, un mineral care ajută la menţinerea sănătăţii inimii şi magneziu, mineral care contribuie la reducerea stresului. Vitaminele A şi C din compoziţie ajută la menţinerea unei bune imunităţi, dar şi la întărirea sistemului osos.

Folosite în terapii anticancer

După varză, se spune că vânăta este al doilea medicament natural minune folosit în terapiile anticancer. Studiile efectuate de specialişti au arătat că legumele au proprietăţi anticancerigene şi antimicrobiene. Fibrele din vinete protejează tractul digestiv şi previn apariţia cancerului de colon sau de stomac. Vitaminele A si C ajută la întărirea sistemului imunitar. Spre deosebire de alte legume, vinetele îsi păstreaza proprietatile nutritive chiar şi după ce sunt preparate termic. 

Cele mai benefice pentru sănătate sunt vinetele coapte şi cele preparate pe grătar

Combat stresul şi previn bolilor cardiovasculare

Magneziul conţinut de legumă este responsabil de menţinerea sănătăţii sistemului nervos. Specialiştii recomandă consumul de vinete, persoanelor agitate, care trec prin stări de nelinişte. Leguma este, de asemenea, indicată celor care se confruntă cu insomnii. Studii recente au arătat că vânăta este benefică şi pentru menţinerea colesterolului în limitele normale.”Un consum regulat de vinete pentru o persoană sănătoasă îmbunătăţeşte circulaţia sanguivă”, mai spune medicul. 

Detoxifiante

Datorită conţinutul crescut de apă, vânăta este considerată o legumă detoxifiantă şi un aliment cu puternic efect diuretic. Leguma este recomandată de nutriţionişti în cure de detoxfiere, în perioada sezonului cald. Din vânătă se poate prepara, acasă, ceai de detoxifiere. Câteva cubuleţe de vânătă se fierb în apă, iar ceaiul rezultat se lasă la infuzat zece minute. După sfatul medicilor, se poate consuma ceaiul de detoxifiere din vânătă, de trei pe zi, timp de trei săptămâni. Leguma astfel consumată are nu doar efect de detoxifiere, ci ajută la pierderea în greutate, fiind recomandată persoanelor care vor să slăbească.

Bune pentru diabet

Pentru că nu conţin zaharuri în cantitate mare, vinetele pot fi consumate şi de către persoanele care suferă de diabet. O cantitate de 100 de grame de vinete conţine doar 4 grame de zahăr. Sărace în zahăr, legumele sunt, în schimb, bogate în fibre şi carbohidraţi .

Nu sunt recomandate prăjite

”Nu este indicat să le consumăm prăjite şi nici sub formă de salată cu maioneză, care conţine multe grăsimi. Cel mai indicat este consumul de vinete fripte pe grătar sau coapte”, atrage atenţia specialistul.

vinete

Originare din India

Vinetele sunt originare din India. Legumele au crescut, iniţial, precum plantele sălbaatice. Din cauza gustului amărui, oamenii s-au ferit să consume leguma pe care o asociau ca boli grave precum cancer sau lepră.

În Europa au fost aduse de maurii din Africa de Sud. A fost cultivată iniţial ca plantă decorativă, ajungând în farfurii abia în secolul al XVIII-lea.

Alexandria



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite