Prima femeie inginer din lume a fost o româncă. Elisa Leonida Zamfirescu s-a şcolit la Berlin, pentru că în România a fost respinsă la admiterea la facultate

Prima femeie inginer din lume a fost o româncă. Elisa Leonida Zamfirescu s-a şcolit la Berlin, pentru că în România a fost respinsă la admiterea la facultate

Elisa Leonida Zamfirescu

Prima femeie inginer din lume a fost o româncă, Elisa Leonida Zamfirescu. Cea care a reuşit să răzbească într-un domeniu destinat, la vremea ei, exclusiv bărbaţilor a studiat ingineria în Germania. Nicio facultate din România nu a acceptat-o din cauza faptului că era femeie.

Elisa Leonida s-a născut la Galaţi, pe 10 noiembrie 1887, într-o familie de intelectuali. A avut 10 fraţi. Anastase Leonida, tatăl Elisei, era de formaţie militar şi din acest motiv familia Leonida a fost nevoită să se mute foarte des. Elisa Leonida a studiat clasele primare la şcoala din Galaţi. A continuat cursurile la Şcoala Centrală de Fete din Bucureşti. După terminarea studiilor liceale s-a înscris la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti, însă a fost respinsă din cauza faptului că era femeie. Prejudecăţile timpurilor ei nu permiteau unei reprezentante a sexului frumos să urmeze o şcoală la care erau numai bărbaţi. După eşecul de la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti, Elisa Leonida a încercat să se înscrie la alte şcoli tehnice, însă s-a lovit de aceleaşi prejudecăţi.
 
Admisă la Academia Regală din Berlin
 
În 1909 a decis să părăsească România şi a plecat în Germania mânată de dorinţa de a deveni inginer. S-a înscris la Academia Regală Tehnică din Berlin, devenind astfel prima femeie student aici. Nici admiterea la Academia Regală Tehnică din Berlin nu s-a dovedit un lucru uşor. 
 
Decanul Hoffman, cel care conducea şcoala tehnică, a încercat să o convingă că rolul femeii este la cratiţă. În ciuda acestui lucru, românca a reuşit să fie admisă şi a urmat cursurile şcolii unde erau înscrişi numai bărbaţi. Pe parcursul studenţiei a continuat să se lovească de prejudecăţi. Mulţi colegi şi chiar profesori au ocolit-o pe motiv că era femeie, considerând că locul ei era la cratiţă, şi nu în sala de curs. Şi-a convins atât colegii, cât şi profesorii, a reuşit să termine şcoala în 1912 fiind catalogată drept cea mai silitoare studentă. Faptul că o femeie reuşise să învingă într-un domeniu adresat exclusiv bărbaţilor nu a fost trecut cu vederea de presa vremii.
 
Numele primei femei inginer in lume a făcut înconjurul presei şi realizarea ei a fost mediatizată şi în presa vremii din România. În 1912, ziarul Minerva îi dedica un articol cu titlul: „Elisa Leonida, prima femeie inginer din ţara noastră şi din Germania”.
 
„O compatrioată a noastră, domnişoara Elisa Leonida, în loc să studieze Literele sau Medicina, sau mai rău, Dreptul, a studiat ingineria la Charlottemburg. În inginerie viitorul femeilor e mare, domnişoara Elisa Leonida a trecut cu deosebit succes examenul final, obţinând diploma de inginer” (ziarul „Minerva”, 1912).
 
După ce numele ei a ajuns celebru, românca a primit mai multe oferte de muncă de la firme mari din străinătate. A preferat însă să se întoarcă în ţară, unde s-a angajat la laboratorul Institutului Geologic Român din Bucureşti. A lucrat ca laborant, până la izbucnirea Primului Război Mondial, când a plecat pe front cu organizaţia Crucea Roşie.
 
În timpul războiului l-a cunoscut pe  inginerul Constantin Zamfirescu cu care s-a căsătorit chiar pe front. Cei doi ingineri şi-au legat destinele în 1918, iar la eveniment a fost prezentă şi Regina Maria. După război, şi-a continuat activitatea la Institutul Geologic. A condus mai multe laboratoare de analize geologice, s-a preocupat de analiza apei potabile, a diverselor minerale, petrol, gaze, cărbuni, bituminide solide, roci de construcţie şi de prepararea minereurilor. 
 
A ieşit la pensie la 75 de ani
 
De-a lungul carierei ei profesionale a semnat  85.000 buletine de analize. Rezultatele acestor analize au fost publicate în seria „Studii economice”, editată de Institutul Geologic. A scris o serie de monografii precum Contribuţiuni la studiul bauxitelor din România -1931 şi Studiul chimic al cromitelor din Munţii Orşovei-1939. 
A fost profesoară de fizică şi chimie la Şcoala de Fete „Pitar Moş” şi la Şcoala de Electricieni şi Mecanici. A profesat până la data de 1 mai 1963.

La data când a acceptat să iasă la pensie avea 75 de ani. În calitate de preşedinte al Comitetului de luptă pentru pace din Institutul Geologic, a luat atitudine faţă de înarmarea atomică, adresând un protest competent şi justificat comisiei de dezarmare din Londra. Intervenţia sa în care a atras atenţia asupra pericolului armei atomice a fost comunicată oficial la ONU.
 
Elisa Leonida Zamfirescu a fost prima femeie membră A.G.I.R. şi membră a Asociaţiei Internaţionale a Femeilor Universitare. A încetat din viaţă la 25 noiembrie 1973, la vârsta de 85 de ani.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: