Prietenia Împărătesei Sissi cu Regina Elisabeta de România. Ce le-a unit, de fapt, pe cele două femei

Figură de legendă, controversată şi înconjurată de mister, Împărăteasa Sissi a Austriei a legat o frumoasă prietenie cu Regina Elisabeta a României. Cele două au fost unite de pasiunea pentru poezie şi dragostea de natură. Sissi a viziat România de cinci ori, poposind la Băile Herculane.

Elisabeth de Wittelsbach, Împărăteasa Austro-Ungariei, rămasă în istorie sub numele de Sissi, a avut o frumoasă prietenie cu Regina Elisabeta de România. Pe cele două le-a unit pasiunea pentru poezie, arte frumoase şi natură. Căsătorită la doar 16 ani cu Franz Joseph, viitorul împărat al Austro-Ungariei, Elisabeta a fost o figură controversată.
 

”Mult prea liberă pentru epoca ei. A fost frumoasă, inteligentă, cultă şi seducătoare. A fost rebelă nemulţumită, melancolică şi încăpăţânată. Solitară şi maniacă.Nicioadă nu s-a îndeplecat în faţa unei impuneri. A detestat palatul şi Curtea. A urât convenţiile şi normele. A dispreţuit firvolitatea. A fugit de ceremonii şi evenimente sociale. A fugit din faţa publicului şi s-a ascuns în spatele vălurilor şi a evantaielor mari”, aşa o descrie pe Sissi autorul biografiei ei, Angeles Caso. 
 

În desele sale escapade de la Curtea Regală din Viena, Elisabeta a vizitat mai toate ţările Europei şi a poposit de cel puţin cinci ori, potrivit istoricilor, şi în România. În 1887 a petrecut un sejur lung de şase săptămâni la o vilă din Băile Herculane. Bolnavă de reumatism, a ajuns în staţiunea din România la recomandarea medicilor. Vila Tatartzy în care a poposit Împărăteasa Austro-Ungariei a primit, după vizită, numele ei. Însoţită de alaiul de domnişoare de onoare, împărăteasa a făcut la Herculane atât tratamente pentru sistemul ei nervos zdruncinat, cât şi multe drumeţii în frumoasa zonă montană.
 

Două regine pasionate de poezie

Cu prilejul vizitei din primăvara lui 1887, împărăteasa Sissi a primit la Băile Herculane vizita reginei Elisabeta a României, soţia lui Carol I. Cele două femei s-au împrietenit, legate fiind de pasiunea comună pentru poezie şi mai ales pentru creaţiile poetului german Heinrich Heine.

Spre deosebire de regina României, care îşi publicase creaţiile literare sub pseudonimul de Carmen Sylva, împărăteasa Austriei nu a publicat însă niciodată în timpul vieţii. Frumuseţea meleagurilor româneşti în care a poposit în 1887 i-a inspirat împărătesei versurile :

Tu, vale liniştită, adăpost al nimfelor,/ Tu, loc al zânelor, încântător de frumos,/ În care Cerna spumegă adâncă şi rece,/ Şi Domogledul visează în eter,/ Iar verdele coboară în valuri/ Şi urcă apoi până în ceruri;/ Iedera se smulge de pe stânci,/ Platanii se împletesc cu stejarii,/ Flori necunoscute înfloresc graţioase/ Iar verdele este asemenea smaraldului muşchilor:/ Am fost aici, unde am găsit în pădure/ Cântecul numit Carmen Silva;/ De aceea, te salut de multe mii de ori/ Vale a Cernei, tu, valea mea iubită!"  

Discuţii despre frumuseţe

În jurnalul ei, Regina Elisabeta de România a amintit-o pe Sissi şi a redat câteva dintre conversaţiile purtate cu Împărăteasa Austriei. Se ştie că, spre deosebire de Regina Elisabeta, Împărăteasa Sissi ura îndatoririle de regină şi s-a sustrat cât a putut ritualurilor şi ceremoniilor fastuase, fapt care i-a atras multe comentarii negative.  

”Suntem tentaţi să acuzăm o fiinţă că nu îşi face datoria imediat ce se îndepărtează de cărările bătătorite. A vrea să gândeşti sau să acţionezi altfel decât turma înseamnă să te expui răzbunării acesteia. Am spus-o întotdeauna, moda este făcută pentru femeile fără gust, eticheta pentru oamenii lipsiţi de educaţie, biserica pentru cei fără religie, rutina pentru fiinţele cărora le lipseşte imaginaţia şi elanul”, scria Regina României despre împărăteasa.

Discuţiile redate în jurnalul Elisabetei de România dezvăluie că împărăteasa Austriei era o fiinţă retrasă, timidă şi neînţeleasă. Într-una din conversaţii Sissi îi mărturisea Elisabetei cât de mult urăşe să fie urmărită cu privirea în timpul ceremoniilor oficiale.

”- Frumuseţea ta te ajută să îţi depăşeşti timiditatea, nu? - Nu mai sunt timidă, mai de grabă mă încearcă plictiseala. Sunt învăşmântată cu haine frumoase, sunt încărcată de bijuterii, apoi ies şi distribui unora şi altora cuvinte insipide, până cad de oboseală. În cele din urmă, mă întorc în apartamentele mele şi scriu sub dictarea lui Heine”.

Ultima vizită a Împărătesei Sissi în România se spune că ar fi avut loc în 1896, când l-a însoţit pe Franz Josef la inaugurarea canalului navigabil Porţile de Fier. La eveniment au fost prezenţi: Franz Josef, Alexandru I al Serbiei şi Carol I, regele României. Cei trei suverani s-au întâlnit la Orşova. După ce canalul a fost inaugurat cu fanfară şi focuri de artificii pe nava ”Franz Joseph”, cele trei familii regale au sărbătorit la un bal organizat la Cazinoul din Băile Herculane. Carmen Sylva scria despre Sissi: ”Oamenii au vrut să îi impună unei zâne armura protocolului rigid şi dichisit; dar zâna nu s-a lăsat subjugată şi îşi întinde aripile şi zboară când lumea o plictiseşte. Elisabeta dispreţuieşte aprobarea oamenilor, dar în ciuda tuturor lucrurilor în ea există o vitalitate puternică dornică să se manifeste. Îşi iroseşte excesul de energie în plimbări pe jos şi călare, în călătorii şi poeme. Se dăruieşte acestor activităţi cu pasiune pentru a fugi de tot ce o sufocă”.

Statuile lui Sissi

În cinstea Împărătesei Sissi, în România i-au fost ridicate două statui, una la Caransebeş şi una la Băile Herculane. În timp a rezistat doar statuia de la Caransebeş. Realizată din marmură de Ruşchiţa, în 1914, a fost inaugurată abia în 1918. Mulţi ani nu s-a mai ştiut nimic de ea. În anul 2000 a fost găsită îngropată în fundaţiile unei biserici din Caransebeş. După o existenţă controversată, Împărăteasa Sissi a avut parte de o moarte şocantă. A fost asasinată la 61 de ani în Geneva, capitala Elveţiei, de un anarhist italian pe 10 septembrie 1898, în timp ce se plimba pe faleză.