Povestea din spatele tabloului ”România revoluţionară”. Cine a fost, de fapt, muza pictorului Rosenthal şi de ce a avut parte acesta de un sfârşit tragic la 31 de ani

România revoluţionară

Tabloul ”România revoluţionară” , unul dintre cele mai cunoscute tablouri româneşti, simbol al României revoluţionare de la 1848 este creaţia pictorului Constantin Daniel Rosenthal. Ţărancă româncă ilustrată în tablou este Maria Rosetti, englezoaica ajunsă prima ziaristă din România, soţie a lui C.A. Rosetti. Tabloul a fost pictat la Paris.

”România revoluţionară”, creaţia pictorului Constantin Daniel Rosenthal este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al revoluţiei de la 1848. În spatele tabloului se ascunde povestea unui pictor născut în Budapesta , care a aderat la principiile revoluţionarilor de la 1848 şi povestea muzei sale, la origini, o englezoaică , soţia revoluţionarului C.A. Rosetti, rămasă în istorie drept Maria Rosetti, prima ziaristă din România. 

Constantin Daniel Rosenthal s-a născut la Budapesta, într-o familie de negustori evrei. Prieteniile cu viitorii revoluţionari români le-a legat la Viena, în perioada în care studia la Academia de Belle Arte. Aici s-a împrietenit cu Ion Negulici şi Constantin A. Rosetti. S-a stabilit la Bucureşti în 1842, ajutat de pictorul Ioan Negulici. Şi-a continuat studiile la Paris şi Londra, între anii 1845-1848, având o situaţie materială precară. În 1987 a decis să treacă la creştinism şi i-a preluat prenumele de Constantin. În pragul Revoluţiei de la 1848 a revenit în Bucureşti, fiind unul dintre participanţii activi la mişcare. Pentru implicarea sa, guvernul revoluţionar i-a acordat naturalizarea. 

Mary Grant

Pictorul şi-a cunoscut muza, pe Mary Grant alias Maria Roseti , cu un an înainte de revoluţie.   Mary Grant s-a nascut în Guernesey, Anglia, în anul 1819 şi ar fi rămas poate o simplă necunoascută pentru România dacă drumul vieţii n-ar fi purtat-o către ţara pe care avea să o iubească mai mult decât pe meleagurile natale. Mary Grant a fost fiica unui  scotian, Edward Grant, şi a unei franţuzoace, Marie Lavasseur. Şi-a petrecut copilăria în Provance, Franţa.

A ajuns în România, prin fratele ei, Effingham care în  1937  se angajează la Consulatul Britanic din Valahia. Mary Grant vine şi ea în România şi se angajează ca guvernantă pentru copii colonelului Ioan Odobescu. Îl cunoaste pe Constantin Rosseti şi între cei doi se naşte o iubire pasională. Se căsătoreşte cu C.A. Rosetti, important om politic, în 1847, cu un an înainte de Revoluţia de 1848.

Deşi nu era româncă , Mary Grant devenită în urma căsătoriei Maria Rosetti, se regăseşte în aspiraţiile şi idealurile revoluţionarilor de la 1848. S-a dedicat cauzei românilor în revoluţia paşoptistă, implicându-se alături de soţ în pregătirea acţiunilor. În casa soţilor Rosetti aveau loc, înainte de Revoluţie, întâlnirile paşoptiştilor care împărtăşeau acelaşi ideal.

Pictorul şi muza sa au ajutat revoluţionarii

Atunci când CA Rosetti  şi alţi revoluţionari au fost  arestaţi , Maria Rosetti s-a deghizat în ţărancă şi cu fetiţa în braţe a plecat să-şi salveze soţul. Alături de ea s-a aflat pictorul Constantin Rosenthal.

Când C. A. Rosetti era urcat, împreună cu un grup de revoluţionari pe o corabie turcă pentru a fi dus în Serbia, Maria le-a cerut voie supraveghetorilor să fie lăsată să-şi sărute soţul de rămas-bun. I-a strecurat acestuia în gură un bileţel pe care erau scrise locul, ora şi datele operaţiunii prin care urma să fie eliberat. Graţie curajului şi stăruinţei Mariei  Rosetti şi prietenului ei, pictorul care a ajutat-o restul revoluţionarilor au reuşit să scape .

Tabloul a fost pictat în exil

După înfrângerea mişcării de la 1848, pictorul Rosenthal s-a refugiat la Paris. Tot la Paris au ajuns şi soţii Rosetti. Tabloul care simbolizează România revoluţionară de la 1848 a fost pictat în exil. Maria Rosetti a fost muza artistului pentru reprezentarea ţărancii românce oacheşe, îmbrăcată în ie, purtând maramă pe cap şi tricolorul pe umăr Tot Maria Rosetii a a fost model pentru tabloul “România rupându-şi cătuşele pe Câmpia Libertăţii” realizat de Rosenthal în acelaşi an. 

Rosenthal a avut parte de un sfârşit tragic. După perioada de exil din Paris, a trăit o vreme în Elveţia. A plecat în Ardeal cu o misiune din partea comitetului revoluţionar de la Paris. A fost arestat la Budapesta , după ce a fost prins de autorităţi având asupra sa materiale revoluţionare. A murit din cauza torturilor suferite în închisoare, în noaptea de 22 spre 23 aprilie 1851, la doar 31 de ani.

Ţăranca din tablou, prima ziaristă din România

Maria Rosetti s-a întors în România după 9 ani de exil. În 1857 şi a început o carieră jurnalistică , devenind astfel prima femeie ziarist din ţară. „Oacheşă, nu chiar frumoasă, dar cu nurii unei meridionale, expresivă, pasionată, artistă. (…) Scria bine cu însufleţire romantică, scotea frumosul din orice lucru întreprindea şi îl împrăştia în jurul ei. Cu puţine obiecte rânduia o cameră de-ţi era drag, croia o rochie cântând, parcă se juca: credeai că a prăpădit stofa, dar ieşea ceva graţios şi îi punea o mică garnitură care o deosebea de toate celelalte”,scria Brătianu despre Maria Rosetti. I s-a spus “Mama Rose” sau ” Gitana”, fiind una dintre cele mai remarcabile figuri feminine ale epocii. A scris la  ”Românul” ziarul fondat de soţul ei, Rosetti. A editat revista săptămânală “Mama si copilul”, revistă care conţinea articole despre creşterea şi educarea copiilor şi  care a apărut pe parcursul unui an. Alături de soţul ei, Maria Rosetti a susţinut acţiunile premergătoare Unirii Principatelor Române. 

A înfiinţat  “Comitetul Femeilor” şi a derulat nenumărate campanii pentru strângerea de fonduri, menite să ajute armata, spitalele, femeile şi copiii. Ca publicist a militat pentru drepturile şi emanciparea femeilor.După moartea lui Rosetti, a trăit în sediul redacţiei ” Românul” alături de fiul ei, Vintilă şi soţia acestuia. A murit la 74 de ani, pe 13 februarie 1893.