Povestea lui Jean Moscopol, marele trubadur care s-a opus comunismului. În ce context l-a făcut „bou“ pe Petru Groza

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Jean Moscopol, celebru interpret în perioada intebelică, a sfidat regimul comunist compunând cuplete împotriva regimului Groza. Interpretul cunoscutelor melodii ”Vrei să ne întâlnim sâmbătă seara” sau ”Ce e românesc nu piere” a scăpat de represalii fugind din ţară şi trăindu-şi restul vieţii în anonimat, în exil.

Jean Moscopol se înscrie în galeria marilor trubaduri pe care i-a avut România interbelică. În anii '30, numele interpretului a fost la fel de cunoscut precum cel al lui Cristian Vasile sau Zavaidoc. Timpul şi regimul comunist l-au sortit uitării şi, deşi astăzi melodiile sale sunt în continuare cunoscute, numele de Jean Moscopol nu spune mai nimic românilor.

Jean Moscopol, pe numele său real Ioan Moscu, s-a născut în 1903 la Brăila, într-o familie de greci. Mama sa, Terpsihore, era din Constanţa, în vreme ce tatăl, Lascăr, originar din Grecia, se stabilise în Brăila. Talentul l-a moştenit din familie, din partea mamei. Pentru prima dată a cântat, copil fiind, în corul bisericesc. A făcut liceul la Galaţi, la Liceul Pelarinos, iar pe parcursul studiilor liceale a învăţat cinci limbi străine.

După liceu a vrut să urmeze o carieră tehnică şi s-a înscris la Universitatea Politehnică din Bucureşti. Nu s-a despărţit însă de muzică şi a început să cânte, în capitală, la un restaurant. Angajat la Întreprinderea Optică ”Lares”, a fost trimis de şefi la specializare la Berlin. Ajuns în Germania, Jean Moscopol şi-a urmat visul şi s-a înscris la Conservator.

La întoarcerea în ţară s-a înscris la Conservatorul Lyra, la clasa de Canto şi s-a angajat ca funcţionar la Brăila.  În 1924 s-a mutat la Bucureşti şi s-a angajat funcţionar la bancă. S-a reînscris la Facultate, la Secţia de Aeronautică. Cum muzica a rămas în continuare marea sa pasiune şi-a făcut o mică trupă cu care a început să participe la concursurile organizate de Institutul Electronic şi Radiofonic.

image

Un burlac celebru

Drumul spre succes i s-a deschis în 1929. A ajuns să cânte în celebrul bar bucureştean Zissu, care funcţiona pe Calea Şerban Vodă, şi odată cu intrarea în lumea artistică a primit şi noul nume de scenă: Jean Moscopol. Şi-a câştigat admiraţia publicului datorită timbrului vocal deosebit şi a fluieratului inconfundabil cu care îşi presăra melodiile. Popularitatea sa a crescut într-un an atât de tare încât se spune că cei care călcau prin barul Zissu o făceau special pentru a-l asculta.

În 1929, când reprezentanul unei casei de discuri din Londra l-a auzit cântând la Zissu i-a propus să-şi înregistreze muzica. Primele discuri le-a făcut la Viena şi vocea sa s-a făcut auzită în întreaga ţară. La revenirea în ţară şi-a făcut debutul şi pe posturile de radio. A fost angajat definitiv de Casa His Master s Voice în 1931, când în România era deja o celebritate.  A devenit artist profesionist, după ce şi-a luat licenţa. La Berlin, acolo unde şi-a înregistrat discurile i s-a propus să rămână definitiv în Germania, dar a preferat să revină în ţară.

În anii 30, perioada sa de glorie, a cântat în cele mai renumite restaurante şi cafenele din Bucureşti. A reuşit să înregistreze peste 300 de cântece. Şlagărele sale, precum ” Vrei să ne întâlnim sâmbătă seara” sau ” Cel mai divin tango”, erau cunoscute în toată ţara. O vreme a lucrat la Teatrul de Revista "Alhambra" intepretând  roluri diverse în mai multe  operete. Deşi era admirat de reprezentantele sexului frumos şi extrem de curtat, Jean Moscopol nu s-a căsătorit niciodată. A fost un burlac convins şi numele său nu a apărut pe niciun certificat de căsătorie, decât pe post de martor, la cununia unei surori.

Sfârşitul războiului l-a prins la Berlin. Moscopol, patriot convins , intepretul cunoscutului cântec ” Tot ce e românesc nu piere” a făcut tot posibilul să se întoarcă în ţară, în ciuda vremurilor tulburi. A încercat să treacă Dunărea înotând, încercare nereuşită care l-a adus în prag de moarte. Peripeţia artistului s-a încheiat după ce l-au salvat nişte pescari iugoslavi.

image

Cuplete împotriva regimului

După război, cariera interpretului a intrat în declin. Moscopol a refuzat să se supună sovieticilor şi şi-a condamnat colegii care s-au transformat în aplaudaci ai lui Groza. În semn de protest a început să scrie cuplete anticomuniste, agreate de public, dar condamnate de regim. Într-una dintre celebrele sale cuplete împotriva regimului -”Guvernul comunist” , îl critică pe scriitorul Mihail Sadoveanu pentru poziţia sa pro-sovietică. Multe dintre versurile compuse de Moscopol l-au vizat pe Petru Groza.

”Ce frumoasa este viata/ Când joci tenis dimineata Iar la prânz te deranjezi/ Să-ţi dea ruşii să semnezi Ce bine-i să-ţi zica tie/ Doctor în chinezarie Şi în prezidiul cel nou/ Petre Groza în loc de bou Ce frumoasă este viaţa/ Când te plimbă ca paiaţa Ruşii pe la Moscova/ Şi pe la Varşovia” (Petru Groza, sluga)

Fuga din ţară

Realizând că  nu va avea viaţă bună sub regimul comunist, Moscopol a fugit din ţară în 1947 , ajutat de actriţa Elvira Popescu, stabilită la Paris. O vreme a stat prin mai multe oraşe europene. A fost colaborator al postului de radio Europa Liberă unde a continut să transmită mesaje anti regim românilor aflaţi în ţară. În final s-a stabilit la New York. Aici a ajuns să fie liderul comunităţii de români expatriaţi. În America a continuat să scrie cuplete împotriva regimului, cu gândul la cei rămaşi în ţară.

"Într-o ţară comunistă/ Când eşti fire arivistă  Şi ai şi-un caracter sinistru/ Poti ajunge repede ministru  După ce încasezi la prime/ Şi te faci partaş la crime  Eşti băgat la închisoare/ Si apoi condamnat pentru trădare. Comunismul întai te ajută/ Şi apoi...te execută."

Jean Moscopol a rămas în America până la finalul vieţii. A murit în 1980, în anonimat, departe de ţară. Cum după fuga lui, comuniştii i-au distrus mare parte din discuri, în urma sa au rămas foarte puţine amintiri ale talentului cu care şi-a încântat contemporanii.

Alexandria



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite