Povestea lui Fărâmiţă Lambru. Cum a ajuns ţiganul acordeonist să fie partenerul preferat al Mariei Tănase

Fărâmiţă Lambru a fost unul dintre cei mai renumiţi lăutari pe care i-a avut România şi acordeonistul de suflet al marii interprete Maria Tănase. Maria Tănase a fost cea care i-a deschis drumul spre celebritate pe vremea când lăutarul avea 24 de ani. Alături de artistă, lăutarul de etnie romă a făcut sute de spectacole în ţară şi în străinătate.

Fărâmiţă Lambru s-a născut pe 15 septembrie 1927 într-o familie de lăutari ţigani. Fărâmiţă nu a fost numele de scenă, ci chiar numele de familie al lăutarului. A învăţat să cânte la acordeon încă din copilărie de la tatăl său Tudor Fărâmiţă. Debutul în lumea artistică şi l-a făcut pe vremea când îşi satisfăcea stagiul militar. A început să cânte la acordeon în 1949 într-o formaţie militară. Şansa i-a surâs la 24 de ani când a ajuns în preajma Mariei Tănase.

 Prima întâlnire dintre cei doi a avut loc la Teatrul de Estradă din Bucureşti, aşa cum evocă Maria Roşca în cartea ” Maria Tănase”:" - Sărut mana, doamna, eu sunt Fărâmiţa Lambru". La Teatrul de Estrada din Bucuresti, Maria Tanase astepta un nou instrumentist. L-a privit pe tânarul ţigan cu ochi încercanati şi părul creţ. I-a zambit si l-a pus să cante. Fărâmiţă si-a ridicat acordeonul pe umeri, un Hohner de 48 de basi, cu burduful spart. Şi a început. Apoi au interpretat ămpreuna melodia "Asta iarna era iarna". Maria a izbucnit în râs: "Măi Fărâmiţa, mă trage curentul de la acordeonul tau..." 

După întâlnirea de la Teatrul Estrada, Maria Tănase a făcut din Fărâmiţă Lambru cel mai cunoscut lăutar al vremii. Împreună cu artista, acordeonistul a făcut sute de spectacole în ţară şi în străinătate. Lambru a ajuns să cânte în Franţa, Italia şi Germania.

În ţară, în paralel cu spectacolele susţinute alături de Maria Tănase, lăutarul a cântat prin cele mai cunoscute cârciumi din Bucureşti. Maria Tănase l-a ajutat să se angajeze la Teatrul ” Constantin Tănase”, acolo unde a devenit solist şi dirijor al orchestrei populare. Prietenia dintre cei doi a depăşit graniţele scenei, Maria Tănase fiindu-i lui Lambru şi martor de cununie şi naşă.

În 1962, a înregistrat primele sale materiale la casa de discuri Electrecord. Lăutarul şi-a continuat cariera şi după moartea prematură din 1963 a Mariei Tănase.

A interpretat rolul lui Zavaidoc

Fărâmiţă Lambru a avut şansa de a intra în cinematografie, graţie talentului său desăvârşit datorită căruia a fost asemuit cu un alt lăutar român celebru, Zavaidoc. În 1967 a fost invitat să joace în musicalul ”Groapa” interpretând rolul celebrului Zavaidoc.

Câţiva ani mai târziu, în 1971 a apărut în filmul ”Facerea lumii” alături de marii actori Toma Caragiu şi Colea Răutu. Pentru activitatea sa de solist de la Teatrul ”Constantin Tănase” a fost recompensat în 1968 cu medalia Ordinul Meritul Cultural, clasa  a V-a.

Răpus de boală

Bolnav de diabet şi fumător înrăit, Lambru şi-a continuat cariera în ciuda primelor semne ale bolii de plămâni. Se spune că nu s-a menajat deloc şi nu a refuzat nicio invitaţie la spectacole, nunţi sau botezuri. S-a îmbolnăvit de tuberculoză şi după o grea suferinţă a murit în 1974, fiind înmormântat în cimitirul ”Izvorul Nou” din Bucureşti.