Povestea capelei Stella Maris de la Vităneşti, copie a lăcaşului Reginei Maria de la Balcic

Capela Stella Maris de la Vităneşti, o bijuterie arhitecturală copie a celebrei capele ridicată de Regina Maria la Balcic, este captivă între bălării pe terenurile unei societăţi private. Capela a fost ridicată de omul politic Victor Antonescu, boier al locului, care a cerut planurile construcţiei chiar de la Regina Maria.

Pe drumul care leagă Alexandria de Bucureşti, chiar în apropiere de intrarea în reşedinţa de judeţ a Teleormanului, ascunsă între bălării, pe terenurile unei societăţi agricole private, zace o bijuterie arhitecturală: capela Stella Maris, copie fidelă a capelei ridicate de Regina Maria la Balcic.Pe şoseaua europeană 70, drum intens circulat, trec zilnic sute de şoferi. Din depărtare se zăreşte turla lăcaşului de cult unicat, însă drum de acces către capelă nu există. 

O poartă ruginită şi nişte ziduri dărăpănate la marginea şoselei sunt semn că proprietatea este privată şi capela a cărei frumuseţe poate stârni interes din şosea rămâne, deocamdată, interzisă trecătorilor. 

 Capela cunoscută sub numele de ”Stella Maris de la Vităneşti” este monument istoric şi face parte dintr-un ansamblu arhitectural, în care intră şi casa în care s-a născut filosoful Constantin Noica, imobil aflat, de asemenea, abandonat şi captiv pe terenurile societăţii private. 

Victor şi Eliza Antonescu, ctitorii capelei

Istoria capelei se leagă de numele Reginei Maria şi  de numele celebrei familii boiereşti Antonescu din Vităneşti.  Victor Antonescu a fost membru marcant al PNL, om de stat şi diplomat important al secolului trecut. A fost ministru al Justiţiei  între 1914-1917,  ministru de  Finanţe în 1916 şi ministru de Externe  între 1936-1937. A fost, de asemenea, ministru plenipotenţiar al României la Paris, fiind unul dintre oamenii politici români care au jucat un rol important la Conferinţa de Pace de la Paris.

Antonescu a fost unul dintre apropiaţii Reginei Maria. Împreună cu soţia sa , Eliza, politicianul a dorit să ridice pe moşia sa de la Vităneşti  o capelă după modelul capelei Reginei Maria de la Balcic. A primit planurile capelei regale Stella Maris şi în 1936 a demarat construcţia bijuteriei arhitecturale, unicat în România. Capela este o construcţie specială, având doar naos şi altar. 

Absida altarului este tipic bizantina, ca şi restul clădirii.Interiorul este în intregime îmbrăcat în frescă, iar picturile originale s-au păstrat în timp. Frescele exterioare ale capelei nu s-au mai păstrat, iar picturile originale din exterior se disting astăzi destul de greu. 

Capela de la Vităneşti a fost construită din cărămidă spre deosebire de capela reginei de la Balcic care a fost făcută din piatră.

Capela şi mormintele ctitorilor, profanate de ruşi

Antonescu a lăsat moştenire capela, iniţial, Academiei Române, printr-un document semnat la data de data de 11 iulie 1943. 

După moarte, a fost înmormântat în micul lăcaş, alături de soţie. Capela a fost jefuită de soldaţii Armatei Roşii în timpul cel de-al doilea război mondial. „Sovieticii au profanat mormintele celor doi ctitori. Nu este legendă, este adevărat. După trecerea ruşilor, oamenii au găsit rămăşiţele pământeşti ale lui Antonescu scoase afară. Au fost îngropate la loc“, a confirmat  Constantin Ţânţariu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Teleorman. 

Pe terenurile CAP-ului comunist

Întreg ansamblul arhitectural, conacul în care s-a născut Noica şi capela Stella Maris, s-a aflat în vremea vechiului regim la cheremul comuniştilor. Aici a fost amenajat şi a funcţionat ani buni un CAP. După 1990, CAP-ul s-a privatizat şi ansamblul arhitectural, împreuna cu capela au ajuns pe terenurile unei societăţi private. Vreme de ani buni, din cauza dezinteresului celor care o aveau în grijă, capela s-a deteriorat.

În urmă cu câţiva ani, capela a atras atenţia pictorului Ion Drăghici care a demarat un proiect de restaurare a picturilor interioare. Interiorul capelei, îmbrăcat în întregime în fresca, a fost complet restaurat în 1994. 

Pictura a fost refacută. În capelă se păstrează şi astăzi pictura o reprezintă pe Maica Domnului cu Pruncul, pe bolta absidei altarului. Mai pot fi văzute şi frescele care îi infatiseaza pe ctitori,  Victor si Eliza Antonescu .

Capela captivă acum pe terenurile societăţii private este ”interzisă” trecătorilor, în lipsa unui drum de acces.” S-a dorit  realizarea unui drum separat de acces din DE 70 către capelă, pentru ca monumentul să poată fi admirat fără a se trece pe domeniul privat, însă iniţiativa nu s-a concretizat până în prezent“, mai declara directorul Constantin Ţânţariu.