Ponturi de la un român care a vizitat 15 ţări în 2018. „Călătoria este, probabil, cea mai frumoasă poveste! Trăieşte-o!“

Ponturi de la un român care a
vizitat 15 ţări în 2018. „Călătoria este, probabil, cea mai
frumoasă poveste! Trăieşte-o!“

Carterul Kerid din Islanda  FOTO: arhiva Cristian PopescuCiteste mai mult: adev.ro/plvne7

Nu este judeţ din România pe care să nu-l fi vizitat. Nu este ţară din UE în care să nu fi trăit o experienţă aparte. Împătimitul pentru care călătoria a devenit un stil de viaţă se numeşte Cristian Popescu, e din Teleorman, iar 2018 i-a adus aventuri în peste 15 ţări, pe care le împărtăşeşte pe blogul personal celor care vor să le viziteze.

GALERIE FOTO 

„Activitatea mea preferată este aceea de a călători în locuri în care nu am mai fost până acum“, o mărturiseşte Cristian Popescu ori de câte ori are ocazia, nu numai pe blogul său. Afirmaţia te poartă cu gândul la exploratorii din faimosul serial „Star Trek“ şi la aventurile spaţiale ale echipajului USS Entreprise, urmărite de milioane de oameni de pe întreg globul. Aşa şi Cristian vrea să exploreze, puţin câte puţin, planeta pe care locuieşte.

Are 28 de ani, e originar din Alexandria, judeţul Teleorman, şi locuieşte la Bucureşti, unde lucrează la o multinaţională de turism. Anul trecut, paşii l-au purtat în peste 30 de ţări, dintre care 15 state pe care le-a văzut pentru prima oară: din nordul globului, din Islanda cea cu „peisaje fantastice“, în Emiratele Arabe Unite, dovada clară că omul poate face minuni din nisip, şi până la misterioasa Cambodgie, o destinaţie perfectă pentru aventurieri.

Dacă prietenii săi colecţionează monede ori timbre, el „colecţionează“ oraşe. „Vizitând atâtea locuri, le consider colecţia mea“, spune tânărul. De aproximativ un an şi-a făcut şi un blog de călătorii, colectionaruldeorase.com, unde scrie impresii din călătoriile sale, le dă o pată de culoare cu poze, menţionează ce anume ar fi bine de vizitat, dar dă şi sfaturi utile legat de cum ajungi, spre exemplu, în Cambodgia sau în Ucraina, care sunt documentele necesare, ce trebuie să faci ca să obţii viza în SUA.

Vârful Ipsarion din Insula Thasos  FOTO: arhiva Cristian Popescu

Clujul, primul în topul oraşelor din România

Cristian pleacă tot timpul cu ideea că la capătul drumului îl aşteaptă întotdeauna ceva nou. Ceva interesant. Ceva ce-l face să vadă mereu partea plină a paharului. „Când eram student am mers foarte mult cu trenul şi aşa am văzut toate judeţele“, zice el. A început să viziteze mai mult Transilvania, ajunsese chiar să se gândească serios să facă facultatea la Cluj. Şi-a făcut mulţi prieteni acolo, de-asta atmosfera era de neuitat. Asta scrie şi în topul reşedinţelor de judeţ din România pe blogul său: Cluj-Napoca pe loc fruntaş, urmat de Iaşi, Timişoara, Sibiu, Alba.

„Atunci când vin aici, nu am nevoie de hartă sau GPS. Mă leagă multe amintiri de Cluj. Fie că vorbim de Zorilor, Mănăştur sau Gheorgheni (n.r. – cartiere din Cluj-Napoca), în aproape orice colţ din acest oraş am câte o amintire. Revenind la aspectul turistic, merită să urci la Cetăţuie ca să vezi oraşul de sus, să bei o cafea pe Bulevardul Eroilor, să stai la o bere pe Piezişă sau la Piaţa Muzeului şi, de ce nu, să ieşi într-unul dintre cluburile de aici, viaţa de noapte fiind foarte animată. Dacă nu ai fost până acum, trebuie neapărat să mergi“, notează Cristian pe blog.

Turul ţării cu 500 de lei

Prin 2010 a făcut un tur al ţării numai cu trenul. Pe cont propriu. Cu un buget de 500 de lei. Trebuia să se încadreze în suma respectivă deoarece, călătorind singur, nu avea de la cine să se împrumute. Era şi o provocare. „O excursie feroviară i-aş zice“, adaugă tânărul. Din Alexandria a plecat la Bucureşti, unde a stat la nişte colegi de facultate, iar de acolo a luat un tren până-n Bârlad. „Am vrut să văd cum e. Ideea e că trebuie să descoperi“, explică el. La Bârlad l-au cazat nişte amici. De acolo a mers la Iaşi. Apoi a trecut munţii şi a poposit la Bistriţa. Două nopţi. „Am mers şi spre zona Bârgăului, sunt mai multe sate, chiar cei de acolo îi zic Statele Unite ale Bârgăului“, povesteşte călătorul. A stat la prieteni, a admirat bătrâna biserică din centrul Bistriţei, vechi burg săsesc. A prins în toi zilele oraşului. Apoi a luat-o spre Cluj, loc deja familiar. Următoarea destinaţie a fost direct acasă. Tot cu trenul.

Itinerariul său intern numără peste 200 de oraşe. De regulă, vizitează centrul istoric, principalele obiective turistice, caută zonele ce ascund poveşti captivante. Dovadă sunt nu doar zecile de poze, ci şi magneţii numeroşi pe care-i păstrează. După ce a văzut toate judeţele din România, a avut alt obiectiv: să meargă în toate ţările Uniunii Europene. „Am zis mai întâi să-mi cunosc ţara şi dup-aia să merg în străinătate“, spune Cristian. Iar din 2014 a trecut mai multe graniţe. Până atunci văzuse doar Balcicul şi Ruse.

Gara din Marrakech, Maroc  FOTO: arhiva Cristian Popescu

Londra cea cool şi Lisabona cea veselă

„În 2014, m-am hotărât să mă apuc de călătorit intensiv, să vizitez toate ţările Uniunii Europene“, scrie Cristian pe blog, într-unul dintre articole. În acelaşi an, colegii de la muncă i-au dăruit un tricou cu mesajul în engleză: „Activitatea mea preferată este aceea de a călători în locuri în care nu am mai fost până acum“. Capitala europeană cea mai dragă este Londra, iar asta nu din pricina jobului care-l poartă des acolo, ci a prietenilor pe care-i are. Dacă în Londra vede un „mix etnic“, în  Berlin „putem vorbi de un mix de personalităţi“. Inima Germaniei l-a impresionat prin peisajul variat, inclusiv cel arhitectural: „Dacă vezi o clădire veche, mergi două intersecţii mai încolo şi găseşti un alt peisaj. E aşa pestriţ, e plin de oameni de diverse naţionalităţi şi diferite preocupări“.

O altă capitală europeană vizitată a fost Lisabona, care i s-a părut foarte interesantă deoarece oferă multe la preţuri convenabile şi pentru că acolo a simţit „o veselie continuă“.

N-a avut ocazia să se plimbe prin centrul Parisului, dar a poposit în oraşele franţuzeşti Toulouse, Strasbourg şi Carcassonne. În ultimul, dintr-o întâmplare. Un coleg de muncă aflase că merge la Toulouse şi i-a recomandat să facă un scurt popas în Carcassonne. I-a zis şi de ce: e o cetate medievală în patrimoniul UNESCO, clădiri vechi bine conservate, gară din 1909.

Destinaţiile anului 2018 le-a trecut pe blog în ordinea în care le-a văzut. Ţările şi zonele pe care le-a vizitat pentru prima oară: Israel (Eilat, Marea Moartă, Masada, Ierusalim), Cipru (Larnaca, Ayia Napa, Nicosia), Maroc (Agadir, Marrakech), Lituania (Vilnius), Letonia (Riga), Estonia (Tallinn), Luxemburg (Luxemburg), Malta (Valletta – odată ajuns aici, cum menţionează şi pe blog, Cristian a terminat de vizitat toate cele 28 de state ale UE), Islanda (Cercul de Aur, sudul Islandei, Reykjavik), Belarus (Minsk), Albania (Ksamil, Saranda), Emiratele Arabe Unite (Dubai), San Marino (San Marino), Thailanda (Bangkok, Chiang Mai, Phuket, Phi Phi), Cambodgia (Siem Reap).

Drumurile sale din 2018 l-au ajutat să capete mai multă încredere în propriile forţe, să se adapteze mai uşor la situaţiile dificile. „Să cred cu adevărat în ceea ce îmi propun. Mi-am mai îmbogăţit bagajul de cunoştinţe“, mărturiseşte Cristian. Iar când zice asta se referă şi la întâlnirea, pentru prima dată, în Thailanda, a femeilor cu gâtul lung. A aflat că în triburile din nordul Thailandei şi Myanmar, femeile obişnuiesc să-şi pună inele în zona gâtului ca simboluri de frumuseţe şi prosperitate.

„Ele pot ajunge să poarte până la 20 de astfel de colaci. Mulţi consideră obiceiul o automutilare pentru frumuseţe, iar în prezent, foarte multe aleg să părăsească tribul pentru a merge la studii. Rămâne la latitudinea fiecăruia să judece această practică“, apreciază călătorul.

Femeie cu gâtul lung din Thailanda  FOTO: arhiva Cristian Popescu

A fost anul în care a experimentat mersul cu pluta şi barca de rafting, în care a hrănit cu mâna lui elefanţi. În templele budiste a descoperit rugăciunile de pace şi iertare ale călugărilor. L-a surprins că unul dintre ei a aprins mai multe beţişoare şi i le-a oferit să-şi pună o dorinţă. Un alt obicei aparte pe care l-a trăit în Stockholm, în călătoriile sale, a fost „fika“: oamenii iau o pauză şi se strâng la o cafea alături de care servesc mai multe tipuri de dulciuri.

O experienţă cu totul unică a trăit în Israel. „Am plutit la propriu în Marea Moartă. Pot spune că am simţit că trăiesc mai mult ca niciodată, contrar denumirii“, mărturiseşte românul.

Marea Moartă  FOTO: arhiva Cristian Popescu

Ce ţări ar recomanda şi de ce

Deşi are doar 330.000 de locuitori, Islanda are, în opinia lui Cristian, „peisaje fantastice“, „e plină de minuni naturale, unde poţi admira gheizere, gheţari, plaje cu nisip negru, ape geotermale, foci în mediu natural, cascade spectaculoase cu un debit foarte mare şi relief vulcanic“. Pentru el, Islanda a fost o reală aventură. Ziua, prea scurtă pentru câte şi-ar propus să vadă.  Dacă ar fi să găsească un cuvânt care să descrie atmosfera din Islanda, acesta ar fi prietenoasă. O consideră o destinaţie potrivită pentru cei ce vor să iasă din rutină.

„Parcul Thingvellir trebuie vizitat neapărat. Aici poţi merge pe un culoar lat de 10-20 de metri şi mărginit de blocuri abrupte, înalte de câţiva metri. Parcă ai fi în holul unei case fără acoperiş. De fapt, este zona dintre două plăci tectonice: nord-americană şi euro-asiatică. Pe mine acest lucru m-a impresionat“, afirmă Cristian.

Cascadă din Islanda  FOTO: arhiva Cristian Popescu

Un alt loc din lume ce fascinează mii de oameni este Dubaiul, cel mai mare oraş din Emiratele Arabe Unite. Are cea mai mare clădire din lume - Burj Khalifa (828 metri) -, şi numeroase resurse de petrol. „Este într-o continuă transformare şi expansiune, în doi-trei ani vei găsi cu totul alt oraş. Este un mix cultural - de la europeni până la indieni şi pakistanezi - şi găzduieşte cea mai înaltă clădire din lume. În momentul când zăreşti clădirea, rămâi cu gura căscată“, mărturiseşte românul. Crede că existenţa Dubaiului e „dovada clară că dacă omul îşi propune să modeleze mediul în avantajul său, o poate face“. Temperaturile trec uşor de 35-40 de grade dacă e ales ca loc de vacanţă în perioada aprilie-octombrie.

În Dubai, în faţa celei mai înalte clădiri din lume FOTO: arhiva Cristian Popescu

O destinaţie mai aproape de România, Ucraina, e recomandată de Cristian pentru preţurile foarte scăzute şi frumuseţea oraşelor. I-a făcut plăcere să străbată ţara cu microbuzul şi trenul în drum spre Kiev, Cernăuţi, Lviv şi Odessa. „Este o câmpie, aş zice, infinită, care te linişteşte, te face răbdător. Aşa şi trebuie să fii în vacanţă“, adaugă „colecţionarul de oraşe“. În opinia sa, Kiev si Lviv sunt oraşe europene în adevăratul sens al cuvântului, în timp ce Odessa şi Cernăuţi, mai puţin dezvoltate, dar cu multe de oferit. Mâncarea i-a fost pe plac, chiar recomandă o supă rece numită „okroshka“ (n.r. – supă rece din legume).

„În Cernăuţi m-am înţeles cu localnicii în română. Asta mi-a plăcut. Ba chiar am închiriat o maşină Lada care să ne ducă la vama cu România atunci când ne-am întors acasă. Oamenii mi s-au părut prietenoşi în Kiev şi Lviv. La Kiev nu trebuie să ratezi staţia de metrou Arsenalna. Se află la 105,5 metri adâncime, durează cinci minute ca să ajungi la suprafaţă“, recomandă Cristian.

Pentru cei ce caută destinaţii pline de adrenalină şi mister, românul îi îndrumă spre Cambodgia. „Este o destinaţie ideală pentru aventurieri. Angkor Wat, o minune arhitecturală. La fel ca Islanda, Cambodgia este o ţară misterioasă care aşteaptă să fie descoperită de turişti“, explică Cristian. L-au impresionat templele de la Angkor, „modul armonios în care acestea se integrează în peisajul natural şi senzaţia aceea de vechi pe care o resimţi atunci când te afli acolo“. Unele sunt în restaurare. E bine de ştiut că, în această ţară, totul se negociază pe stradă când vrei să cumperi ceva. Localnicii îi vor îmbia pe turişti cu suvenire, răcoritoare, mâncare.

„Mijlocul principal de deplasare este tuk-tuk-ul. Străzile sunt împânzite de acestea şi de motociclete. Este mereu forfotă. De foarte multe ori auzi claxoane şi un strigăt de «taxi» sau «tuk-tuk». Înseamnă că ţi se oferă o cursă, evident contra cost. Ei preferă plata în dolari şi nu în moneda locală, riel, deoarece este mai stabil“, explică românul. 

Oricând ar revedea Thailanda pentru plajele sale, atmosfera primitoare, viaţa de noapte din Phuket şi mâncarea bună, Cambodgia pentru a redescoperi complexul Angkor şi a vizita capitala Phnom Penh, Ucraina pentru este ieftină, ofertantă şi nu a ajuns încă în orase ca Kharkiv şi Dnipropetrovsk. Şi Carpaţii Păduroşi sunt pe listă. O altă ţară în care s-ar reîntoarce cu drag e Islanda. În special, în partea de nord a ţării, să admire zona fiordurilor cu peisaje de basm. Fiecare postare a sa de pe blog se încheie cu o invitaţie la vacanţă pe care o adresează tuturor: „Călătoria este probabil cea mai frumoasă poveste! Trăieşte-o!“. 

Podul Dragostei/Ayia Napa din Cipru  FOTO: arhiva Cristian Popescu


Vă mai recomandăm:

FOTO Cum e să construieşti o casă pentru alţii în 5 zile. Lecţia de viaţă a unor voluntari din Teleorman

Trei voluntari din Teleorman au construit case pentru familii nevoiaşe într-o comună din judeţul Constanţa. Despre experienţa copleşitoare a zilelor petrecute acolo povestesc cu un entuziasm molipsitor.

FOTO Din capătul României pe cea mai înaltă culme a Europei. Peripeţiile a trei prieteni: „E o bucurie diferită pe care nu o cunoşti tot timpul“

Marius Pancu, Cristian Bunda şi Andrei Panaiotu au urcat cel mai înalt pisc al Europei: Mont Blanc, 4.808 de metri. A fost o aventură pe cinste, spun cei trei prieteni. Drumeţia lor le-a reamintit cât de importantă e o prietenie şi câtă împlinire aduce sentimentul pe care l-a trăit fiecare acolo, sus, pe acoperişul bătrânului continent.

Povestea românului care refuză să-l ia pe „nu“ în braţe. „Alerg să-mi depăşesc limitele, nu să-i depăşesc pe alţii“

Mereu în mişcare şi cu zâmbetul pe buze, Marius Pancu e nelipsit de la întrecerile sportive din ţară. Aleargă în scopuri caritabile fie pe cărări de munte, traversând peisaje de poveste, fie în oraşe, pe asfalt. Deşi are o operaţie mai veche la un genunchi, tânărul se încăpâţânează să-şi doneze paşii pentru copiii bolnavi de cancer. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: