Parlamentarii corupţi ai Teleormanului: Liviu Dragnea - condamnat la un an de închisoare cu suspendare, Adrian Simionescu - pus sub urmărire penală

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Liviu Dragnea, deputat de Teleorman, preşedinte interimar al PSD şi fost vicepremier în Guvernul Ponta a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul ”Frauda la referendum”. Adrian Simionescu, deputat PSD şi administrator al societăţii Fan Speed Nikopole, apropiat al lui Dragnea, a fost pus sub urmărire penală  pentru efectuare de acte de comerţ incompatibile cu funcţia deţinută şi complicitate.

Actualul preşedinte interimar al PSD este cea mai importantă figură politică a Teleormanului. După ce a fost prefect de Teleorman şi mai apoi, vreme de 12 ani, preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, Dragnea a ajuns în Parlamentul României, ales deputat de teleormăneni.

Cariera politică a lui Liviu Dragnea a început în anii ’90, pesedistul înfocat de astăzi fiind coleg de partid cu Traian Băsescu. Născut la Gratia, în Teleorman, Dragnea a absolvit în 1987 Facultatea de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti. După absolvirea facultăţii a lucrat ca inginer auto, şef de atelier mecanic la Craiova.

Doar patru ani a fost angajat Liviu Dragnea, pentru că din 1990 a ales să intre în sistemul privat, înfiinţând o afacere la Turnu Măgurele, oraşul de reşedinţă. În scurt timp a intrat în politică, alegând PD. La alegerile din 1996 a candidat pe lista de consilieri locali ai PD, la Turnu Măgurele, şi s-a ales cu un mandat de ales local, funcţie pe care a ocupta-o doar din iunie până în decembrie.

Teroristul Dragnea

În decembrie 1996 , la doar 34 de ani şi câteva luni de activitate în administraţie, Dragnea este numit prefect de Teleorman. În lumea politică din judeţul lui Dragnea au circulat legende despre numirea acestuia, legende în care lideri ai PD precum Petre Roman sau Adriean Videanu, conjudeţean al lui Dragnea, au jucat un rol important în numirea acestuia. Dragnea se afirmase în partid jucând un rol important la alegerile din 1996 ca director de campanie al PD şi vicepreşedinte al PD Teleorman. 

Preşedintele Traian Băsescu a povestit un episod spumos din trecutul actualului vicepremier.

„Dragnea, când era în PD, a venit la mine şi mi-a zis, plângând: «Tata, când a murit, mi-a zis să vin lângă dumneavoastră». De Traian Băsescu îl leagă şi o poreclă. „Ce faci, Teroristule?“, i s-a adresat Traian Băsescu lui Liviu Dragnea în 2008 cu prilejul unei vizite făcute la Administraţia Prezidenţială. Porecla a fost preluată o vreme de presă care, de altfel, a şi comentat  amabilitatea cu care Băsescu s-a purtat cu fostul coleg de partid. Dragnea şi Băsescu au activat în aceeaşi perioadă în PD şi erau cunoştinţe vechi. „Porecla vine de la faptul că în campania din 1996 am insistat o zi întreagă până când l-am convins să vină în Roman. De atunci îmi zice că l-am terorizat o zi întreaga“, explica Dragnea în 2009, întrebat de unde i se trage porecla dată de Băsescu.

dragnea

A fost prefect al judeţului Teleorman până în 2000, an în care a candidat şi a câştigat şefia Consiliului Judeţean Teleorman pe listele PD. După alegeri a părăsit PD şi s-a înscris în PSD, devenind în scurt timp  preşedintele PSD Teleorman. Se spune că plecarea lui Dragnea din tabăra PD în 2000 s-ar fi făcut cu scandal, scandal în care un rol important l-a jucat însuşi Traian Băsescu. De pe fotoliul de preşedinte al CJ Teleorman, unde a rămas vreme de 12 ani, Dragnea a crescut: în cariera politică, în influenţă şi în avere. Baroniada PSD a început în Teleorman cu Liviu Dragnea.  

Cu oameni puşi în funcţii publice importante, acolo unde sunt gestionaţi banii publici,  cu firme controlate de interpuşi care au exclusivitate la contracte publice, într-un un ghem de interese care a funcţionat fără fisură, Liviu Dragnea a fost vreme de 12 ani stăpân absolut al unui judeţ.

Carieră la PSD

În 2006, când deja numele lui Dragnea căpătase greutate ca lider local, începe construcţia carierei sale de politician la nivel naţional. La Congresul din 10 decembrie 2006, Dragnea este ales vicepreşedinte al PSD, responsabil cu reforma statului şi descentralizarea. Ajunge şef de campanie al PSD la alegerile pentru Parlamentul European din 2007. A fost coordonator al campaniei PSD pentru alegerile europarlamentare din 2008 şi, de atunci, a condus toate campaniile social-democraţilor. În iulie 2009  este ales secretar general interimar al PSD, pentru ca în octombrie 2009, Consiliul Naţional al PSD să îl desemneze secretar general al partidului. Pe măsură ce creşte în partid, Dragnea aspiră la funcţii tot mai înalte. În 2009 este propus ca ministru de Interne în Guvernul Boc. Dragnea acceptă, însă mandatul său este unul scurt.  

După două săptămâni,  Dragnea îşi dă demisia  pe motiv că nu poate aplica strategia pe care şi-a propus-o. Dragnea revine pe fotoliul de preşedinte al CJ Teleorman, însă aspiraţiile sale tind către funcţii mai înalte. În 2012 candidează pentru un post de deputat şi obţine mandatul cu un scor zdrobitor: 71,49%. Ajunge în Guvernul Ponta şi este desemnat vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. A părăsit funcţiile, în urma condamnării în procesul ” Fraudă la Referendum”.

Afacerea Tel Drum

De numele lui Dragnea se leagă o serie de afaceri nebuloase. Primul şi cel mai important „tun“ dat în Teleorman s-a întâmplat sub conducerea lui Liviu Dragnea, în 2002, când firma Tel Drum, societatea de drumuri a CJ Teleorman s-a privatizat. Firma este cumpărată de Marian Fişcuci, om de afaceri din Teleorman şi fost coleg de liceu al lui Liviu Dragnea. Cei doi absolviseră împreună în 1980 Colegiul Unirea din Turnu Măgurele. Fişcuci a fost cel care a pus  mâna, în acte, pe Tel Drum şi din societatea aproape intrată în faliment la data privatizării,  aceasta a devenit, în doar câţiva ani, extrem de profitabilă. Marian Fişcuci a plătit 8 miliarde de lei, în rate, pentru firmă, deşi societatea era evaluată la 20 de miliarde. Imediat ce a vândut societatea, Consiliul Judeţean Teleorman  a făcut un împrumut de 10 miliarde de lei pentru reparaţii drumuri. Contractul a fost câştigat, evident, de Tel Drum. Şi acesta a fost doar începutul exclusivităţii pe care Tel Drum o va avea la contractele pe bani publici, alocaţi de CJ Teleorman şi primăriile din Teleorman, conduse de primari PSD.

Liviu Dragnea şi Marian Fişcuci de vorbă pe scările CJ Teleorman

De-alungul anilor, Dragnea a negat, oficial, orice apropiere de firma din Teleorman. ”Nu am. Singura mea legătură e că de 11 ani se tot vorbeşte asta. M-am plictisit, este mult prea mult. Se tot repetă genul ăsta de afirmaţii mincinoase şi care sunt prostii. Dacă ar fi o firmă din Teleorman care să aibă o cifră de afaceri de un miliard de euro, eu aş fi bucuros, dar nu cred că există aşa ceva. Nu ştiu ce cifră de afaceri are această firmă”, spunea Dragnea, anul acesta, despre Tel Drum. Iar despre Marian Fişcuri, omul de afaceri pe mâna căruia a fost dată Tel Drum, Dragnea adăuga : "Despre acest domn s-a scris acum câţiva ani de zile ba că e şoferul meu, ba că e cumnatul meu, ba că este vărul meu, ba că este fratele meu vitreg. Nu ştiu. Sunt mulţi care au sponsorizat PSD de-a lungul anilor. Nu pot să îi ştiu pe dinafară, pe toţi. Sunt multe persoane fizice care au donat bani la acest partid. Asta nu înseamnă că avem vreo legătură".

image

12 ani de domnie în Teleorman

Din 2002 până în 2005, Tel Drum ia în locaţie de gestiune Hotelul Turris din Turnu Măgurele, afacere ce aparţinea soţiei lui Dragnea, Bombonica. Preţul chiriei plătite  era de 25 milioane lei vechi pe lună.  Potrivit unor informaţii, Tel Drum a modernizat hotelul pe cheltuiala proprie în timpul celor trei ani de închiriere. În anii care au urmat, Tel Drum a câştigat toate contractele de reparaţii la drumurile judeţene pe bani publici, fiind desemnat câştigător la toate licitaţiile organizate de Consiliul Judeţean Teleorman.

În perioada 2003-2004, firma a câştigat toate proiectele SAPARD pe drumurile din Teleorman, în valoare de 4,95 milioane euro. Acţionariatul firmei, ascuns întotdeauna într-o nebuloasă în care numele Dragnea nu a apărut niciodată, s-a tot schimbat de-alungul anilor. În acte au apărut şi alţi apropiaţi ai lui Dragnea.

Spre exemplu, Liviu Dobrescu şi Mugurel Gheorghiaş, pe care Dragnea i-a recunoscut. „Sobo (n.r. - Liviu Dobrescu) şi Melcul (n.r. - Mugurel Gheorghiaş) sunt foşti colegi de facultate şi de trupă. Asta s-a întâmplat acum 25 de ani. Nu înseamna că acum ştiu despre orice fost coleg ce firma are. Nu stiu dacă ei sunt acţionarii Tel Drum“, declara Dragnea în 2011.

Scandal cu fonduri europene

Vreme de 10 ani, Tel Drum a crescut cum nicio altă firmă din Teleorman nu a mai făcut-o. Dincolo de lucrările atribuite de CJ Teleorman, firma a câştigat majoritatea lucrărilor de reparaţii la drumuri organizate de primăriile conduse de edili PSD. Şi tot Tel Drum a câştigat cele mai importante proiecte finanţate cu fonduri europene. Două dintre contracte au atras atenţia Comisiei Europene, în 2011 

Este vorba despre două lucrări de reabilitare a două drumuri judeţene. Pentru neregulile depistate în Teleorman, CE a aplicat instituţiei o corecţie  de 2,5 milioane de lei. Nici acum CJ Teleorman a nu primit toţi banii europeni şi se judecă pentru ridicarea corecţiei. Tel Drum însă, aflată în mijlocul anchetei, a fost exonerată în 2013 de Consiliul Concurenţei şi investigaţia s-a clasat.

Firma a continuat să câştige toate lucrările pe drumurile judeţene. Ultimele contracte încheiate cu Consiliul Judeţean Teleorman vizează întreţinerea drumurilor din judeţ pe timp de vară şi iarnă pentru perioada 2013-014. Valoarea depăşeşte 120 de milioane de lei. 

Averea  baronului de Teleorman

Pe vremea când conducea CJ Teleorman, Liviu Dragnea era chiriaşul a două apartamente de serviciu, iar în declaraţia sa de avere singurul autoturism trecut era un ARO primit moştenire de la socrul său. Câtă vreme a stat chiriaş pe banii statului în două apartamente, Dragnea a început construcţia unei case pe aceeaşi stradă. Şi aşa s-a ridicat pe strada Ion Creangă din Alexandria, pe patru locuri de casă, un palat (foto) al baronului de Teleorman. Pe 6.800 de metri pătraţi se întinde domeniul lui Dragnea format dintr-o casă, o piscină cu jacuzi şi  sistem de iluminat subacvatic, un teren de tenis cu nocturnă. Imagini cu domeniul lui Dragnea au apărut în premieră anul acesta în videoclipul interpretului Alex Maţaev, iubitul fiicei lui Dragnea. 

image

DNA pe urmele lui Dragnea

Procesul referendumului nu este primul în care Dragnea s-a aflat în vizorul procurorilor DNA . În noiembrie 2008, Dragnea a fost învinuit de procurorii DNA  într-un dosar privind accesarea ilegală în de fonduri europene. Este vorba de o afacere din 2004 referitoare la deschiderea unui punct de control al trecerii frontierei de la Turnu Măgurele şi Nikopol. Dosarul nu a ajuns în instanţă şi scandalul s-a stins.

Condamnat la un an de închisoare cu suspendare

În dosarul ” Fraudă la referendum”, Dragnea a fost acuzat de DNA ca, în calitate de secretar general al PSD, cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012 pentru demiterea presedintelui Traian Basescu, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala necuvenite pentru PSD, anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD şi preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru ” infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite”. Concret, procurorii DNA l-au acuzat pe Dragnea că a fost capul fraudării referendumului din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu şi că şi-a instigat subordonaţii din partid, în calitatea sa de coordonator de campanie, să corupă procesul electoral. 

Procesul a demarat în 15 noiembrie 2013. De-alungul celor aproape doi ani de înfăţişări , termene şi audieri, Liviu Dragnea şi-a susţinut nevinovăţia.  Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României au avut, la finalul procesului, o altă părere. Dragnea a fost găsit vinovat de fapte de corupţie şi condamnat la data de 15 mai 2015 la un an de închisoare cu suspendare. 

După aflarea verdictului, Dragnea a demisionat din funcţiile de vicepremier şi ministrul al Dezolvoltării şi din funcţiile de conducerea deţinute în PSD. Deputatul a făcut apel la sentinţa dată în mai 2015. Primul termen de judecată al apelului făcut de Dragnea a  fost stabilit pentru 28 septembrie.

Liviu Dragnea a ajuns, între timp, preşedinte interimar al PSD, înlocuindu-l pe Victor Ponta care a demisionat din funcţia de preşedinte al partidului. Dragnea, membru PSD din anul 2000,  se află la primul mandat de parlamentar, el având la activ trei mandate de preşedinte de Consiliu Judeţean în Teleorman, în perioada 2000-2012.

Deputatul Simionescu, apropiatul lui Dragnea, a fentat statul român cu peste 5 milioane de lei 

Adrian Constantin Simionescu este deputat PSD de Teleorman din 2012, aflat la primul mandat.  Simionescu a fost viceprimar în Turnu Măgurele, în perioada 1996-1997, şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, în perioada 2008-2009, fiind membru PSD din 2001.

DNA a descoperit că deputatul a fost complicele a doi oameni de afaceri teleormăneni, apropiaţi ai PSD, Marian Fişcuci şi Florinel Marinaş (n.r. cumnatul lui Liviu Dragnea). Simionescu, deputat şi administrator al societăţii Fan Speed Nikopole a fost pus sub urmărire penală  pentru efectuare de acte de comerţ incompatibile cu funcţia deţinută şi complicitate la evaziune fiscală.Firma lui Simionescu şi locuinţa sa din Turnu Măgurele au fost percheziţionate în septembrie 2014.  După percheziţii şi audieri, împotriva deputatului PSD şi a celorlalţi doi oameni de afaceri DNA a dispus începerea urmăririi penale .

image

Adrian Simionescu, deputat în Parlamentul României şi administrator  al societăţii comerciale FAN SPEED Nikopole a fost acuzat de  efectuare de acte de comerţ incompatibile cu funcţia deţinută şi complicitate la evaziune fiscală.

Marian Fişcuci, administrator al SC PROINVEST SRL a fost acuzat de evaziune fiscală, iar Florinel Marinaş, administrator al unei societăţi comerciale, a fost pus sub urmărire penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală. 

Schema infracţională 

Potrivit DNA  în perioada 2012 - 2014, Marian Fişcuci prin SC PROINVEST SRL, a achiziţionat din spaţiul intracomunitar utilaje agricole de la firme consacrate în domeniu, pe care le-a livrat beneficiarilor - firme româneşti. În acest lanţ economico - financiar, a introdus o verigă fictivă, respectiv firma bulgărească FAN SPEED Nikopole căreia îi erau livrate utilajele agricole, iar aceasta le livra beneficiarilor finali din România.

Ca mod de operare, iniţial se identificau beneficiarii – firme româneşti şi se perfectau înţelegeri cu administratorii acestor societăţi, interesate în achiziţionarea de utilaje agricole, promiţându-li-se vânzarea unor astfel de utilaje, procurate preponderent din Germania şi Franţa, prin intermediul SC PROINVEST S.R.L. care este şi dealer-ul autorizat al firmelor producătoare. După identificarea firmelor interesate care erau şi beneficiari finali, utilajele erau achiziţionate din statele menţionate şi transportate, apoi depozitate la sediul SC PROINVEST S.R.L. Dacă la momentul aducerii utilajelor agricole în România, fiind vorba de achiziţiile intracomunitare, s-ar fi procedat direct la revânzarea acestora către firmele româneşti – destinatarii finali, tranzacţia comercială ar fi fost generatoare a obligaţiei de plată a TVA. Schema infracţională de eludare a obligaţiilor fiscale, s-a realizat pe următorul circuit: SC PROINVEST S.R.L. Alexandria, controlată de suspectul Fişcuci Marian, realiza o vânzare fictivă (tranzacţie intracomunitară) către firma FAN SPEED Nikopole, controlată de suspecţii Simionescu Adrian Constantin şi Marinaş Florinel, (operaţiune scutită de TVA), după care, agentul economic din Bulgaria proceda la revânzarea utilajelor către clienţii din România, identificaţi anterior şi cu care se negociase deja vânzarea utilajelor, încă de când acestea erau proprietatea PROINVEST SRL sau urmau să devină proprietatea acesteia”, au explicat procurorii DNA.

image

În cadrul acestei operaţiuni comerciale fictive, utilajele erau transportate de la sediul SC PROINVEST S.R.L. Alexandria pe teritoriul Bulgariei, ulterior fiind reintroduse în România şi livrate beneficiarului final. Tranzacţiile realizate cu firma din Bulgaria nu aveau un scop economic real, fiind efectuate exclusiv pentru a crea o aparenţă de legalitate şi a beneficia de regimul de scutire de TVA aplicabil operaţiunilor intracomunitare.

În cursul anului 2014,  deputatul Adrian Simionescu, prin demersurile efectuate, direct sau cu sprijinul altor persoane, a controlat întreaga activitate comercială a două societăţi comerciale, una dintre ele fiind FAN SPEED Nikopole.

”Potrivit datelor existente în cauză, Simionescu Adrian Constantin a realizat în mod efectiv activităţile de administrare a celor două firme, el fiind atât factorul decizional în respectivele societăţi comerciale, cât şi administratorul “de facto”, realizând atribuţiile specifice administratorului”, au mai arătat procurorii DNA.

Proinvest a prejudiciat statul cu 5.005.082 lei

Procurorii au stabilit s-a stabilit că, în intervalul 2012 – 2014, valoarea utilajelor (bunurilor) – simulat ca fiind livrate intracomunitar a fost de 20.854.508 lei. Prin simularea livrărilor intracomunitare de bunuri către FAN SPEED Bulgaria, SC PROINVEST SRL Alexandria a prejudiciat bugetul consolidat al statului cu suma de 5.005.082 lei, reprezentând TVA de plată.

Alexandria



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite