Mărirea şi decăderea baronilor de Teleorman. De la locotenenţii lui Năstase în 2001, la cei mai aprigi duşmani în 2014

Mărirea şi decăderea baronilor de Teleorman. De la locotenenţii lui Năstase în 2001, la cei mai aprigi duşmani în 2014

Teodor Niţulescu şi Liviu Dragnea

Teodor Niţulescu (ACL) şi Liviu Dragnea (PSD) sunt astăzi cei mai aprigi duşmani. În urmă cu un deceniu, sub aripa Guvernului Adrian Năstase, cele două personaje au creat noţiunea de ”baron” de Teleorman. Unul a fost prefect, iar celălalt preşedinte de Consiliu Judeţean.Au condus judeţul bătând palma ca parteneri. Când interesele n-au mai coincis, drumurile s-au separat. Unul a ajuns în vârful puterii, celălalt face cea mai vehementă opoziţie.

Carierele politice ale celor mai cunoscuţi politicieni teleormăneni, Liviu Dragnea şi Teodor Niţulescu au început la PDSR şi PD.  Succesul , faima şi averile le-au dobândit însă pe vremea când au ajuns în  vârful  PSD Teleorman.
Inginerul Teodor Niţulescu a câştigat fotoliul de primar al Alexandriei în 1996. După un mandat de patru ani, în 2000 Niţulescu candidează din nou şi este reales cu 85% din voturi, record neegalat până în prezent. Un an mai târziu demisionează şi preia funcţia de prefect al judeţului Teleorman, sub Guvernul Năstase. Până în 2000, prefect fusese Liviu Dragnea.
În aceeaşi clădire  în care funcţionează Prefectura Teleorman, Niţulescu face echipă bună cu Liviu Nicolae Dragnea, preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman la vremea respectivă. Niţulescu a fost prefect în perioada 2001-2004, iar Dragnea a condus Consiliul Judeţean Teleorman din 2000 până în 2012. Sub Guvernul Năstase, cei doi au împărţit nu numai cele mai înalte funcţii de conducere în administraţie, ci şi filiala PSD Teleorman. Niţulescu a fost în perioada 2001 - 2004 preşedintele PSD Teleorman, secondat de Dragnea care ocupa funcţia de preşedinte executiv. Şi dincolo de partid şi administraţie, vreme de câţiva ani buni, şi-au împărţit judeţul şi afacerile. Unul a  condus Saifcar, cunoscută firmă de construcţii , celălalt a privatizat Tel Drum. De numele ambilor în perioada Năstase se leagă afaceri , scandaluri şi suspiciuni de sifonare a banilor publici.
 
Afaceri de familie
 
Ca şi vechiul său partener Dragnea, Niţulescu nu a făcut ”oficial”afaceri şi niciodată afaceri cu statul. În cazul lui, afacerile au fost ale soţiei sau ale copiilor.  Mariana Nitulescu a fost patroana firmei JVC ROCRISS SRL, societate înfiintata in 1998, când Teodor Nitulescu era primar al municipiului Alexandria. Societatea a luat unul dintre cele mai mari spatii comerciale din oras, la parterul unui bloc situal in centrul municipiului. Soţia fostului prefectului a amenajat în acel spatiu cel mai mare magazin de mobila din Alexandria. Aceeaşi firmă s-a ocupat  si de comerţul cu îngraşaminte agricole, deţinând şi moara industriala de la Nanov .
Firma Saifcar, asociată cu numele prefectului Niţulescu din perioada 2001-2004 avea, de asemenea, afaceri în agricultura.  Aceeaşi firmă a executat primele blocuri ANL din Alexandria. Despre Saifcar se spune că a avut un contract cu Primăria din Alexandria pentru reabilitarea unor străzi şi construcţia noului sediu al Direcţiei Judeţene de Muncă chiar în timp ce Niţulescu conducea administraţia publică locală
 
Traseu politic agitat
 
În 2004, Dragnea candidează pentru un nou mandat de preşedinte al CJ Teleorman, iar Niţulescu câştigă un mandat de parlamentar, ajungând deputat PSD. Drumurile celor doi se despart când Niţulescu se îndepărtează de PSD. De la PSD pleacă iniţial  la PRM. De la PRM se întorc la PSD. De la PSD  se duce la Partidul Conservator , ajungând într-un final la PDL.
 
După mandatul de deputat 2004-2008, Niţulescu candidează la Primăria Alexandria, de data asta din partea PC. Fotoliul de preşedinte  al CJ Teleorman rămâne la Dragnea. Niţulescu, trecut la PDL, ajunge din nou prefect în 2009. Între cei doi nu mai există însă nicio relaţie de prietenie, iar interesele politice (şi nu numai) diferite iscă adevărate scandaluri în aceeaşi clădire în care cei doi au colaborat, de pe aceleaşi poziţii, sub Guvernul Năstase.
Baroni duşmani
 
"Înca de la venirea mea la Prefectura, domnul preşedinte al Consiliului Judetean incearca sa creeze o anumita imagine despre persoana prefectului ca fiind abuziv, ca avand un comportament de vătaf pe propria moşie, uitand domnul presedinte Dragnea sa spuna ca eu am mai fost patru ani de zile prefect al acestui judet pe vremea cand domnia- sa era tot presedinte al Consiliului Judetean si atunci nu facea astfel de afirmatii pentru ca atunci eram in acelas partid si, sigur, domnul Dragnea avea alte interese politice", declara  Nitulescu în 2011.
 
Prefectul de Teleorman , Teodor Niţulescu  îl acuza  pe presedintele Consiliului Judetean ca refuză colaborarea cu Prefectura judeţului, cu institutiile deconcentrate, precum şi că refuza verificarea legalitatii documentelor emise de Consiliul Judetean.  
Între cei doi scandalurile, reclamaţiile şi sesizările s-au ţinut lanţ în perioada Guvernului Boc. 
 
Acuzat că a făcut afaceri cu bani publici
 
De numele lui Niţulescu se leagă scandalul de la Spitalul TBC din Roşiorii de Vede. La o lună după ce devine prefect în 2009, societatea  soţiei lui Niţulescu  vinde spitalului TBC din Roşiorii de Vede produse de 100.000 de euro. Pentru a evita organizarea unei licitatii publice, s-a ales varianta împartirii sumei totale in mai mult contracte, cu valori mai mici, astfel incat achizitiile sa se poata face prin incredintare directa.
 
Spitalul a achizitionat trei canapele extensibile de la Venus Mob la pretul de 2.380 de lei bucata, în condiţiile în care  aceleaşi produse  se vindeau în magazin cu 995 de lei. S-a spus că spitalul a plătit totul la suprapreţ: 3.000 de lei pentru un fotoliu de 500 de lei, 345 de lei pentru un scaun de 75 de lei, 238 de lei pentru un coş de gunoi , vândut pe piaţă cu doar  37 de lei. Povestea explodează în presă în vremea în care Niţulescu se afla în fruntea Prefecturii Teleorman, însă acesta respinge toate acuzaţiile.
 
Contracandidaţi în 2012
 
Niţulescu renunţă în 2012 la funcţia de prefect pentru a fi contracandidatul lui Dragnea la alegerile locale din 2012. Amândoi s-au bătut pentru funcţia de preşedinte al CJ Teleorman Dragnea mai câştigă un mandat de şef, Niţulescu se alege cu unul de consilier judeţean la care renunţă prin demisie. Dragnea pleacă în Guvern, iar Niţulescu rămâne liderul opoziţiei din Teleorman, mai întâi ca preşedinte al PDL, şi mai apoi ca co-preşedinte al ACL. 
Acuzat de incompatibilitate
 
Niţulescu s-a aflat în vizorul Agenţiei Naţionale de Integritate care l-a acuzat  de incompatibilitate pentru perioada în care a fost prefect de Teleorman .
” Teodor Nitulescu s-a aflat, în perioada 17.02.2011 - 27.10.2011, in stare de incompatibilitate, intrucat a detinut, simultan, functia de Prefect al Judetului Teleorman si calitatea de asociat unic la S.C. GRUP N.T.I.R. S.R.L., incalcand, astfel,dispozitiile art. 85, alin. (1), lit. f) din Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, coroborate cu prevederile art. 13, alin. (1) si 1961, alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata. Există indicii referitoare la posibila savarsire de catre Teodor Nitulescu a infractiunii de conflict de interese, fapta prevazuta si pedepsita de art. 2531 din Codul Penal al Romaniei, si a unor fapte de coruptie, deoarece, prin participarea in calitate de Presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Teleorman la luarea unei decizii, a realizat un folos material pentru rudele sale de gradul I, avand in vedere modalitatea in care au fost solicitate si alocate fondurile pentru deszapezirea drumurilor, modalitatea in care au fost incheiate contractele de catre S.C. VENUS MOB S.R.L. (societate in cadrul careia fiii lui Teodor Nitulescu detin calitatea de asociat si functia de administrator) si efectuate platile” se arată în comunicatul emis de ANI în urmă cu câţiva ani.
"Agentia Nationala de Integritate a emis un act prin care se arata ca aş fi încalcat regimul juridic al incompatibilitatilor, pe timpul cât am ocupat funcţia de prefect al judetului Teleorman. Este o abordare cel putin gresita, ca sa nu zic intentionata, din partea inspectorilor ANI. În toate cazurile, presedintele Comitetului pentru Situatii de Urgenta, oricine ar fi el, nu este ordonator de credite, adica nu dispune de bani in biroul de la Prefectura, ca apoi să-i împarta dupa cum vrea el. Fondurile pentru deszapezire au fost aprobate printr-o hotarare de Guvern, iar banii au ajuns direct la primariile din judet, singurele in masura sa decida cu cine doresc sa incheie contracte de deszapezire”, a ripostat NIţulescu.
Fostul prefect a contestat actul emis de ANI. După ani de procese, problema incompatibilităţii a fost soluţionată în favoarea  lui Teodor Niţulescu care a câştigat recent procesul cu ANI .
Cei mai mari duşmani
 
Teodor Niţulescu este în prezent co-preşedintele ACL Teleorman şi cel mai înverşunat duşman al fostului său partener Liviu Dragnea.  Astăzi, pentru Teodor Niţulescu, Dragnea este ”şeful hoţilor de la PSD”, cel care ” atunci când fură, face primul reclamaţie”. Aversiunea primului baron, aflat acum în opoziţie, faţă de cel de-al doilea, ajuns în vârf la putere, este atât de mare încât primul declară că refuză să respire acelaşi aer cu Dragnea şi părăseşte judeţul , atunci când vicepremierul poposeşte acasă.
 
Începuturile lui Dragnea
 
 
Pare greu de crezut, ascultându-l pe Liviu Dragnea astăzi, că drumul său în politică a început la Partidul Democrat şi că în anii ’90, pesedistul înfocat de astăzi a fost coleg de partid cu Traian Băsescu. Născut la Gratia, în Teleorman, Dragnea a absolvit în 1987 Facultatea de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti. După absolvirea facultăţii a lucrat ca inginer auto, şef de atelier mecanic la Craiova. Doar patru ani a fost angajat Liviu Dragnea, pentru că din 1990 a ales să intre în sistemul privat, înfiinţând o afacere la Turnu Măgurele, oraşul de reşedinţă. În scurt timp a intrat în politică, alegând PD. La alegerile din 1996 a candidat pe lista de consilieri locali ai PD, la Turnu Măgurele, şi s-a ales cu un mandat de ales local, funcţie pe care a ocupta-o doar din iunie până în decembrie.
 
„TERORISTUL“
 
Spre surprinderea multora, în decembrie 1996 , la doar 34 de ani şi câteva luni de activitate în administraţie, Dragnea este numit prefect de Teleorman. În lumea politică din judeţul lui Dragnea au circulat legende despre numirea acestuia, legende în care lideri ai PD precum Petre Roman sau Adriean Videanu, conjudeţean al lui Dragnea, au jucat un rol important în numirea acestuia. Dragnea se afirmase în partid jucând un rol important la alegerile din 1996 ca director de campanie al PD şi vicepreşedinte al PD Teleorman. Preşedintele Traian Băsescu a povestit un episod spumos din trecutul actualului vicepremier.
Dragnea, când era în PD, a venit la mine şi mi-a zis, plângând: «Tata, când a murit, mi-a zis să vin lângă dumneavoastră». De Traian Băsescu îl leagă şi o poreclă. „Ce faci, Teroristule?“, i s-a adresat Traian Băsescu lui Liviu Dragnea în 2008 cu prilejul unei vizite făcute la Administraţia Prezidenţială. Porecla a fost preluată o vreme de presă care, de altfel, a şi comentat  amabilitatea cu care Băsescu s-a purtat cu fostul coleg de partid. Dragnea şi Băsescu au activat în aceeaşi perioadă în PD şi erau cunoştinţe vechi. „Porecla vine de la faptul că în campania din 1996 am insistat o zi întreagă până când l-am convins să vină în Roman. De atunci îmi zice că l-am terorizat o zi întreaga“, explica Dragnea în 2009, întrebat de unde i se trage porecla dată de Băsescu.
 
A fost prefect al judeţului Teleorman până în 2000, an în care a candidat şi a câştigat şefia Consiliului Judeţean Teleorman pe listele PD. După alegeri a părăsit PD şi s-a înscris în PSD, devenind în scurt timp preşedintele organizaţiei judeţene a PSD. Se spune că plecarea lui Dragnea din tabăra PD în 2000 s-ar fi făcut cu scandal, scandal în care un rol important l-a jucat însuşi Traian Băsescu. De pe fotoliul de preşedinte al CJ Teleorman, unde a rămas vreme de 12 ani, Dragnea a crescut: în cariera politică, în influenţă şi în avere. Baroniada PSD a început în Teleorman cu Liviu Dragnea.  Cu oameni puşi în funcţii publice importante, acolo unde sunt gestionaţi banii publici,  cu firme controlate de interpuşi care au exclusivitate la contracte publice, într-un un ghem de interese care a funcţionat fără fisură, Liviu Dragnea a fost vreme de 12 ani stăpân absolut al unui judeţ.
 
VREA SĂ FIE PREŞEDINTELE PSD
 
În 2006, când deja numele lui Dragnea căpătase greutate ca lider local, începe construcţia carierei sale de politician la nivel naţional. La Congresul din 10 decembrie 2006, Dragnea este ales vicepreşedinte al PSD, responsabil cu reforma statului şi descentralizarea. Ajunge şef de campanie al PSD la alegerile pentru Parlamentul European din 2007. A fost coordonator al campaniei PSD pentru alegerile europarlamentare din 2008 şi, de atunci, a condus toate campaniile social-democraţilor. În iulie 2009  este ales secretar general interimar al PSD, pentru ca în octombrie 2009, Consiliul Naţional al PSD să îl desemneze secretar general al partidului. Pe măsură ce creşte în partid, Dragnea aspiră la funcţii tot mai înalte. În 2009 este propus ca ministru de Interne în Guvernul Boc. Dragnea acceptă, însă mandatul său este unul scurt.  
După două săptămâni,  Dragnea îşi dă demisia  pe motiv că nu poate aplica strategia pe care şi-a propus-o. Dragnea revine pe fotoliul de preşedinte al CJ Teleorman, însă aspiraţiile sale tind către funcţii mai înalte. În 2012 candidează pentru un post de deputat şi obţine mandatul cu un scor zdrobitor: 71,49%. Ajunge în Guvernul Ponta şi este desemnat vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Aşa cum i-a stat la dreapta lui Mircea Geoană în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2009, Dragnea stă acum la dreapta lui Victor Ponta în calitate de şef de campanie al PSD la alegerile prezidenţiale.

Cercetat pentru fraude la referendum
 
În noiembrie 2008, Dragnea a fost învinuit de procurorii DNA  într-un dosar privind accesarea ilegală în de fonduri europene. Este vorba de o afacere din 2004 referitoare la deschiderea unui punct de control al trecerii frontierei de la Turnu Măgurele şi Nikopol. Dosarul nu a ajuns în instanţă şi scandalul s-a stins.
Procurorii DNA au pus totuşi mâna pe Dragnea şi l-au trimis în judecată pentru fraudarea referendumului din 2012.
 
Procurorii consideră  că Dragnea a pus la punct un „sistem naţional de influenţă“ care să-i permită implicarea autorităţilor controlate politic de PSD în următoarele acţiuni: exercitarea de presiuni asupra preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnăturile alegătorilor pe listele de vot şi a introduce în urne un număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători; folosirea unei urne mobile în condiţii contrare legii (fără a exista cereri în acest sens depuse în termen şi aprobate corespunzător); obţinerea pe căi ilicite de informaţii, în fiecare oră, despre numărul de persoane care şi-au exercitat dreptul de vot şi despre modul în care s-a votat în unele secţii de votare; practicarea votului multiplu; denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP al unor persoane a căror semnătură a fost falsificată pe listă, pentru a nu permite programelor de calculator specializate să identifice votul multiplu. 11 termene s-au scurs din noiembrie 2012 de când dosarul actualului vicepremier a ajuns în instanţă. Procesul în care Liviu Dragnea este principalul inculpat împlineşte un an luna viitoare.
 
Afacerea Tel Drum
 
Primul şi cel mai important „tun“ dat în Teleorman s-a întâmplat sub conducerea lui Liviu Dragnea, în 2002, când firma Tel Drum, societatea de drumuri a CJ Teleorman s-a privatizat. Firma este cumpărată de Marian Fişcuci, om de afaceri din Teleorman şi fost coleg de liceu al lui Liviu Dragnea. Cei doi absolviseră împreună în 1980 Colegiul Unirea din Turnu Măgurele. Fişcuci a fost cel care a pus  mâna, în acte, pe Tel Drum şi din societatea aproape intrată în faliment la data privatizării,  aceasta a devenit, în doar câţiva ani, extrem de profitabilă.
Marian Fişcuci a plătit 8 miliarde de lei, în rate, pentru firmă, deşi societatea era evaluată la 20 de miliarde. Imediat ce a vândut societatea, Consiliul Judeţean Teleorman  a făcut un împrumut de 10 miliarde de lei pentru reparaţii drumuri. Contractul a fost câştigat, evident, de Tel Drum. Şi acesta a fost doar începutul exclusivităţii pe care Tel Drum o va avea la contractele pe bani publici, alocaţi de CJ Teleorman în cei
12 ani de domnie ai lui Dragnea.
BANI PUBLICI, SPRE APROPIAŢI
 
Din 2002 până în 2005, Tel Drum ia în locaţie de gestiune Hotelul Turris din Turnu Măgurele, afacere ce aparţinea soţiei lui Dragnea, Bombonica. Preţul chiriei plătite  era de 25 milioane lei vechi pe lună.  Potrivit unor informaţii, Tel Drum a modernizat hotelul pe cheltuiala proprie în timpul celor trei ani de închiriere. În anii care au urmat, Tel Drum a câştigat toate contractele de reparaţii la drumurile judeţene pe bani publici, fiind desemnat câştigător la toate licitaţiile organizate de Consiliul Judeţean Teleorman.
 
În perioada 2003-2004, firma a câştigat toate proiectele SAPARD pe drumurile din Teleorman, în valoare de 4,95 milioane euro. Acţionariatul firmei, ascuns întotdeauna într-o nebuloasă în care numele Dragnea nu a apărut niciodată, s-a tot schimbat de-alungul anilor. În acte au apărut şi alţi apropiaţi ai lui Dragnea.
Spre exemplu, Liviu Dobrescu şi Mugurel Gheorghiaş, pe care Dragnea i-a recunoscut. „Sobo (n.r. - Liviu Dobrescu) şi Melcul (n.r. - Mugurel Gheorghiaş) sunt foşti colegi de facultate şi de trupă. Asta s-a întâmplat acum 25 de ani. Nu înseamna că acum ştiu despre orice fost coleg ce firma are. Nu stiu dacă ei sunt acţionarii Tel Drum“, declara Dragnea în 2011.
 
SCANDAL CU FONDURI UE
 
Vreme de 10 ani, Tel Drum a crescut cum nicio altă firmă din Teleorman nu a mai făcut-o. Dincolo de lucrările atribuite de CJ Teleorman, firma a câştigat majoritatea lucrărilor de reparaţii la drumuri organizate de primăriile conduse de edili PSD. Şi tot Tel Drum a câştigat cele mai importante proiecte finanţate cu fonduri europene.
 
Două dintre ele au atras, în 2011, atenţia Comisiei Europene, care a cerut un audit în Teleorman şi a acuzat faptul că licitaţiile au fost trucate. Este vorba despre două lucrări de reabilitare a două drumuri judeţene. Pentru neregulile depistate în Teleorman, CE a aplicat instituţiei o corecţie  de 2,5 milioane de lei. Nici acum CJ Teleorman a nu primit toţi banii europeni şi se judecă pentru ridicarea corecţiei. Tel Drum însă, aflată în mijlocul anchetei, a fost exonerată în 2013 de Consiliul Concurenţei şi investigaţia s-a clasat.
 
Firma a continuat să câştige toate lucrările pe drumurile judeţene. Ultimele contracte încheiate cu Consiliul Judeţean Teleorman vizează întreţinerea drumurilor din judeţ pe timp de vară şi iarnă pentru perioada 2013-014. Valoarea depăşeşte 120 de milioane de lei. 
 
ŞEF PESTE BARONI
 
În 2004, Dragnea a fost ales preşedinte al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România. Aşa a ajuns baronul de Teleorman să aibă un cuvânt greu de spus în rândul celorlalţi baroni de judeţe din ţară. Dragnea  a militat întotdeauna pentru sporirea puterii preşedinţilor de consilii judeţene. În 2013, Dragnea i-a lăsat funcţia lui Marian Oprişan, baronul de Vrancea.
 
Averea  baronului de Teleorman
 
 
Pe vremea când conducea CJ Teleorman, Liviu Dragnea era chiriaşul a două apartamente de serviciu, iar în declaraţia sa de avere singurul autoturism trecut era un ARO primit moştenire de la socrul său. Câtă vreme a stat chiriaş pe banii statului în două apartamente, Dragnea a început construcţia unei case pe aceeaşi stradă. Şi aşa s-a ridicat pe strada Ion Creangă din Alexandria, pe patru locuri de casă, un palat (foto) al baronului de Teleorman. Pe 6.800 de metri pătraţi se întinde domeniul lui Dragnea format dintr-o casă, o piscină cu jacuzi şi  sistem de iluminat subacvatic, un teren de tenis cu nocturnă. Imagini cu domeniul lui Dragnea au apărut în premieră anul acesta în videoclipul interpretului Alex Maţaev, iubitul fiicei lui Dragnea. Clipul a fost filmat pe domeniul din Alexandria.
 
În declaraţia de avere a lui Dragnea apar trei terenuri: în Alexandria, Buşteni şi Turnu Măgurele. Pe lângă casa din Alexandria, Dragnea mai deţine un apartament  şi câteva spaţii comerciale în Turnu Măgurele.Vicepremierul are două maşini: o Dacia Logan şi o Skoda Superb. Dragnea are în conturi 113.014 lei şi 12.246 dolari potrivit celei mai recente declaraţii de avere. Oficial, singura afacere a familiei Dragnea este hotelul Turris din Turnu Măgurele, patronat de Bombonica Dragnea, iar singurele venituri sunt salariile. Cel al lui Dragnea de pe postul de vicepremier şi cel al soţiei, din funcţia de manager la hotelul din Turnu Măgurele.
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: