Lupta cu poluarea cu nitraţi, încă la stadiul de proiect

Lupta cu poluarea cu nitraţi, încă la stadiul de proiect

Foto arhivă

  Peste 80% din localităţile din Teleorman sunt incluse în zonele vulnerabile la poluare cu nitraţi din surse agricole. Autorităţile locale trebuie să aprobe un plan de măsuri pentru a proteja apele freatice şi cele de suprafaţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

  Este bine cunoscut faptul că judeţul Teleorman este preponderent agrar. La nivel naţional a fost întocmită o analiză a zonelor vulnerabile la poluare cu nitraţi din surse agricole. Astfel, s-a stabilit că 82 de localităţi din cele 97 din judeţ au grad ridicat de nitraţi în pânza freatică, deoarece gunoiul din grajduri este aruncat la întâmplare, primăriile din aceste comune neavând amenajate locuri speciale pentru depozitarea acestor deşeuri. „În anul 2008, a fost emis un ordin comun al Ministerului Agriculturii şi cel al Mediului, prin care, la nivelul fiecărei localităţi incluse în această categorie de zone erau obligate să întocmească un plan de măsuri pentru protecţia apelor freatice. Astfel, instituţiile implicate la nivel local au fost Prefectura, OSPA Teleorman şi Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. La finele anului trecut, echipe de la aceste instituţii au mers în cele 82 de localităţi şi le-au înmânat câte un CD cu tot ceea ce ar trebui să conţină planul de măsuri”, ne-a spus ing. Stelian Găină, purtător de cuvânt al DADR Teleorman. Printre localităţile vulnerabile la poluare cu nitraţi se numără şi municipiile Roşiorii de Vede şi Turnu Măgurele, dar şi oraşele Zimnicea şi Videle.

Primul judeţ care a transmis situaţia la Bucureşti
Reprezentanţii DADR spun că primarii din localităţile cu pricina s-au conformat cerinţelor. „Ei trebuiau să calculeze nutrienţii din pânza freatică, să facă un tabel cu toate exploataţiile agricole cu peste opt UVM (unitate vită mare), să întocmească tabele cu evidenţa distribuirii îngrăşămintelor şi nu în ultimul rând să întocmească un program de acţiune. Toţi primarii s-au conformat cerinţelor şi la începutul acestui an, noi am trimis la ICPA Bucureşti (nr. Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie), planurile de măsuri ale fiecărei localităţi. Am fost primul judeţ din ţară care a depus documentaţia”, a mai spus Găină. Următorul pas pentru remedierea acestei probleme, pentru că apa consumată poate îmbolnăvi maer marte din cetăţenii pe care o consumă, ar fi ca aceste planuri să fie aprobate de consilierii locali.

Cine dă bani pentru implementarea măsurilor?
La această întrebare nu s-a dat un răspuns concret, asta pentru că ordinul nu prevede şi acest aspect. „După aprobarea planului de acţiune de către consiliile locale ale fiecărei localităţi, este nevoie să se clarifice sursa de finanţare, pentru implementarea acestuia. Nu se ştie deocamdată cine va aloca bani pentru asta. O variantă ar fi să se aloce bani de la bugetele Ministerelor Asigurării, al Dezvoltării Durabile şi de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, dar acest lucru nu este sigur. Nu ştim nici dacă primăriile vor fi nevoite să contribuie cu ceva din bugetele proprii”, a mai spus inginerul.


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările