Hidrocentrala de la Seaca, cea mai gogonată promisiune făcută de Liviu Dragnea locuitorilor din Teleorman

În 2014, Liviu Dragnea le promitea teleormănenilor o hidrocentrală de 2 miliarde de euro, construită de o companie chineză în localitatea Seaca şi finanţată de Guvernul român în colaborare cu cel bulgar. În comuna în care şi Ceauşescu a vrut să ridice o hidrocentrală nu s-a întâmpat, însă, nimic.

Construirea unei hidrocentrale în comuna Seaca este una dintre cele mai vechi promisiuni pe care Liviu Dragnea a făcut-o conjudeţenilor săi. Despre faimoasa hidrocentrală himeră, Dragnea a început să vorbească pe vremea când patrona judeţul din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. 

În 2012, când Dragnea a lăsat şefia judeţului pentru a candida la Camera Deputaţilor, aceeaşi promisiune a fost fluturată sub nasul teleormănenilor în campania electorală.

De pe poziţia de vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale, în toamna anului 2014, Dragnea a reluat aceeaşi veche promisiune.

În octombrie 2014, în plină campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, Dragnea a adus în pădurea de la Seaca, locul investiţiei promise, o delegaţie a companiei chineze Huadian Engeneriing.

”Suntem aici pentru că domnul preşedinte (nr. Yang Yong) este interesat în realizarea împreuna cu noi şi Guvernul Bulgariei a unei hidrocentrale, aici, în acest loc în care ne aflăm.Este o investiţie majoră pe care o avem în vedere, cu două componente. O componentă de energie, hidrocentrala, şi a doua componentă o investiţie şi mai mare, realizarea unui dig pentru cele două maluri ale Dunării, de peste 100 de kilometri care ne va rezolva pentru totdeaua problema inundaţiilor, plus că va contribi serios la sistemul de irigaţii”, spunea Dragnea în 2014. Fostul vicepremier dădea şi termene clare pentru realizarea promisiunii.

După termenele avansate de Dragnea, investiţia ar fi urmat să fie demarată efectiv în vara anului 2015. Pe lângă independenţa energetică, pentru zona săracă a Teleormanului unde ar fi urmat să se ridice hidrocentrala, investiţia ar fi însemnat locuri de muncă, dezvoltare pentru multe companii din zonă, modernizarea infrastructurii de transport atât rutiere cât şi de cale ferată.

Nu s-a întâmplat nimic

După promisiunea lui Liviu Dragnea, lucrările la hidrocentrală ar fi trebuit să înceapă în 2015. Primăvara anului 2017 ar fi trebuit să găsească comuna din Teleorman în plin şantier. La Seaca însă nu s-a întâmplat nimic şi nici localnici, nici autorităţile locale nu au mai auzit de investiţia promisă. ”Nu mai ştiu nimic. Nu a demarat investiţia şi nu am mai auzit nimic”, recunoaşte edilul din Seaca, Lucian Călin.

O promisiune neonorată din vremea lui Ceauşescu

Hidrocentrala de la Seaca este una dintre cele mai vechi promisiuni neonorate din Teleorman. Ceauşescu a visat să contruiască la Seaca, localitatea de pe malul Dunării, hidrocentrala Turnu-Belene, în colaborare cu bulgarii. Lucrările au început în 1978, când Ceauşescu a adus la Seaca 3.000 de muncitori. Investiţia s-a sistat în 1983, a fost reluată în 1986 pentru a fi abandonată de tot în 1989. Proiectul prezentat de Dragnea în octombrie 2014 prevedea construcţia unei hidrocentrale tot la Seaca, dar nu pe amplasamentul unde a făcut Ceauşescu primele demersuri, ci într-o zonă din apropiere, situată în amonte.

Panglici tăiate la un obiectiv imaginar

Proiectul legat de construirea unei hidrocentrale în Teleorman a fost folosit de toţi cei care s-au perindat pe la guvernare, în ultimii 20 de ani, ca şi promisiune în platformele program cu care au câştigat alegerile. În vremea Guvernului Năstase, s-a decis ca vestita hidrocentrală din Teleorman să se mute la Islaz, o altă localitate din Teleorman, situată la Dunăre. Primul care a tăiat panglica hidrocentralei de la Islaz a fost Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei, în 2002. O panglică tăiată cu fast pe un teren plin cu bălării. La vremea respectivă, proiectul era estimat la 125 de milioane de euro.

După mai multe licitaţii eşuate probleme cu expropierile şi tărăgănări în obţinerea autorizaţiilor, proiectul a fost abandonat. În 2009, Emil Boc a venit şi el la Islaz şi a mai tăiat o panglică. Tot cu fast şi tot pe un teren cu bălării. Valoarea proiectului crescuse între timp până la 315 milioane de euro. Ministerul Mediului a descoperit ulterior, la Islaz, două specii de păsări rare şi, din cauza cormoranilor protejaţi, proiectul de la Islaz s-a sistat înainte de a începe.